Get Adobe Flash player

Preţuri în Piaţa Gugulanilor

Vizualizari: 54

În aceste zile, producătorii agricoli care îşi desfac marfa în Piaţa Gugulanilor din Caransebeş practică următoarele preţuri: brânză dulce – 10-12 lei/kg, urdă – 10 lei/kg, caş de oaie – 20-22 lei/kg, caş de vacă 10-14 lei/kg, smântână (borcan) – 10-12 lei/kg, telemea de vacă – 12-15 lei/kg, brânză proaspătă de vacă – 10-12 lei/kg, brânză de oaie – 25-30 lei/kg, lapte dulce – 2-2,5 lei/l; miere de albine – 22-35 lei/kg, sâmbure de nucă veche – 30-45 lei/kg, mere – 2-6 lei/kg, pere – 3-8 lei/kg; varză murată – 5 lei/kg; cartofi 1-2 lei/kg, ceapă – 2-3 lei/kg, roşii – 3-6 lei/kg, castraveţi – 4-5 lei/kg, usturoi – 15-20 lei/kg, sfeclă roşie – 3 lei/kg, 

Continuă să citești

Peste 1.000 de bătrâni, potenţiale victime ale infractorilor

Vizualizari: 50

În cadrul ultimei şedinţe a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, a fost făcută o informare privind activităţile desfăşurate de lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Caraş-Severin pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor în rândul persoanelor vârstnice potenţial victimale, în primele nouă luni ale acestui an.

Astfel, la începutul anului 2017, în evidențele Poliției a existat un număr de 1.203 persoane vârstnice potenţial victimale, față de care poliţiştii de proximitate, împreună cu cei de la posturile de poliție comunale, au întreprins o serie întreagă de activităţi pentru prevenirea victimizării, o atenție deosebită fiind acordată persoanelor vârstnice care locuiesc singure şi care deţin valori monetare. De asemenea, în cursul primelor nouă luni ale anului, au fost identificate, luate în evidenţă şi instruite antiinfracţional, pe bază de proces-verbal, un număr de 184 de astfel de persoane. Continuă să citești

Gugulania pitorească

Vizualizari: 58

Masivul Ţarcu este alcătuit din şisturi cristaline, granit şi unele roci sedimentare. Din centrul muntos se desprind mai multe culmi, cum ar fi Căleanu (2.192 m), Mătania (2.160 m) şi Baicu (2.123 m), iar spre Nord-Vest, Culmea Jigoriei (1.463 m), ce face legătura cu Muntele Mic. Printr-o ramificaţie cu Culmea Pleşa (1.413 m), pe Râul Lung şi Hideg s-au format depresiunile Poiana Plopului şi Poiana Rusca.

Pentru Munţii Ţarcului este caracteristică prezenţa circurilor glaciare. De aici pornesc Valea Pietrei şi Valea Peceneaga, iar în partea superioară a masivului avem câteva căldări glaciare foarte interesante, ca Groapa Căleanului, Căldarea Şuculeţului, Căldarea Izvorului şi Căldarea Mutătoare. Toate acestea formează nişte zone închise, cu un specific de floră, faună şi chiar mici diferenţe climaterice. Continuă să citești

La pas, prin istoria Teiuşului

Vizualizari: 65

Farmecul şi atracţia Caransebeşului, aşezat la confluenţa Sebeşului şi Timişului, poartă denumirea de Teiuş, probabil din cauza pădurilor de tei ce abundau pe versanţii dealurilor din această zonă. Confirmarea acestei afirmaţii ne-o dă şi colonia germană de la poalele Muntelui Nemanu, cu numele de Lindenfeld, sau Câmpul cu Tei.

Teiuşul a fost în permanenţă un loc de recreere pentru locuitorii Caransebeşului. Prima atestare documentară datează din anul 1574. Este o zonă cu climat blând, scutită de vânturile de pe Culoarul Timiş-Cerna, ce a ispitit de veacuri oamenii să-şi petreacă timpul liber pe aceste meleaguri, lucru ce a dus şi la denumiri ca Dealul Croitorilor sau Valea Rai. Încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea, au început să se clădească aici aşezări cu caracter mixt, cu mici gospodării ţărăneşti şi case de odihnă.

Din jurul anului 1900, între casele cu gospodării ţărăneşti au început să apară o serie de case cu un scop numai de agrement. Avantajele erau multiple, un aer ionizat cu miros de tei, de salcâm sau brad, izvoare cu apă cristalină, fructe, fructe de pădure, laptele şi multe alte produse alimentare asigurând un trai plăcut în zonă. Mai putem menţiona faptul că vegetaţia a facilitat, şi facilitează şi astăzi, creşterea albinelor. Produsele lactate şi fagurii cu miere constituiau deliciile turiştilor veniţi aici. Continuă să citești

Bătălia Ţuicii, de la Caransebeş

Vizualizari: 59

În timpul Bătăliei de la Caransebeş, Armata Austriacă s-ar fi separat în două părţi, iar soldaţii ar fi început să se lupte între ei, din greşeală. Însă nu există dovezi clare care să sugereze că bătălia nu a fost decât o legendă

Povestea începe în 1788, când Imperiul Austriac era în război cu Imperiul Otoman pentru deţinerea controlului asupra fluviului Dunărea. Aproximativ 100.000 de trupe austriace şi-ar fi făcut tabăra în apropiere de Caransebeş. O echipă de soldaţi a fost trimisă să caute inamici din tabăra otomană. Pe drum, aceştia au găsit tabăra unor ţigani care aveau de vânzare ţuică, pe care aceştia au cumpărat-o.

Echipa a adus băutura înapoi în tabără şi au început să o bea,  gălăgia pe care aceştia au făcut-o atrăgând atenţia mai multor soldaţi care au dorit să li se alăture. Însă echipa nu i-a acceptat pe aceştia, începând un conflict care a devenit din ce în ce mai mare. Atunci când alcoolul a fost confiscat, între soldaţi a început o luptă puternică, iar din mulţime cineva a strigat ,,Otomanii au ajuns!”. Continuă să citești

Aspecte ale vieţii militare la Caransebeş, între 1941-1948

Vizualizari: 48

Din punct de vedere militar, perioada 1941-1945 se caracterizează printr-o dinamică a unităţilor staţionate în oraş.

Activaseră şi în anii interbelici Regimentul 96 Infanterie şi Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă, care, în condiţiile participării la război, aveau în Caransebeş doar partea sedentară a acestora, grosul efectivelor aflându-se fie pe front, fie la paza unor obiective economice de importanţă strategică, precum erau exploatările de petrol din zona Moreni – Câmpina.

Începând cu anul 1942, în oraş au staţionat pentru o scurtă sau mai îndelungată perioadă Regimentul I Grăniceresc, în unele documente fiind denumit Batalion, Detaşamentul Nr. 509/49 de Lucru, Compania II de Pază CFR, Batalionul 7 Administrativ, Regimentul 5 Antiaeriană şi Regimentul 2 Antiaeriană. Continuă să citești

COMUNICAT

Vizualizari: 61

Partidul Naţional Liberal

Filiala Caraş-Severin

DRUMUL MINCINOS AL UNUI… DRUM

Văzând poziţiile adoptate în spaţiul public de preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, şi declaraţiile belicoase referitoare la unele probleme de administraţie publică sau insinuările, replicile… Continuă să citești

5 milioane de euro pentru „Grădina Raiului” la Caransebeş

Vizualizari: 127

În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local Caransebeş, aleşii municipiului au aprobat proiectul de hotărâre privind reinterpretarea funcţională prin amenajarea şi conservarea ruinelor Bisericii Medievale de secol XII-XIV, din Centrul civic al municipiului.

Respectivul proiect este în acord cu Axa Prioritară 3 SUERD din cadrul Apelului de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, adresată „Promovării culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni”. Continuă să citești