Unirea Principatelor – moment crucial în procesul făuririi Statului naţional român unitar
Actul de la 24 ianuarie 1859, prin care Muntenia şi Moldova, dând expresia voinţei naţionale, s-au unit într-un singur stat, constituie un moment de însemnătate excepţională în istoria poporului român, marcând o primă etapă în procesul de formare a Statului naţional român unitar, proces care avea să se încheie la 1 Decembrie 1918, prin Unirea Transilvaniei cu România, eveniment al cărui Centenar l-a sărbătorit chiar anul trecut.
Revoluţia de la 1848 ridicase „Stindardul Libertăţii, Unirii şi Frăţiei”, cum se spunea într-un text difuzat cu ocazia Adunării de la Islaz. Înfrângerea Revoluţiei nu a însemnat însă decât o amânare a realizării unităţii naţionale.
Visul restaurării vechii Dacii în graniţele etnice ale poporului român era prea temerar pentru a fi realizat dintr-odată şi avea nevoie, ca orice mare act, de colaborarea timpului. Continuă să citești
Inima curată
Omul care și-a curățat inima va dobândi o mare și neprețuită bunătate. Inima are ochi, după învățătura Sfintei Scripturi: „Şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea la care v-am chemat, care este bogăția slavei moștenirii Lui, în cei sfinți” ( Efeseni 1,18). Acești ochi se curățesc precum spune Sfântul Vasile cel Mare: „De vreme ce s-au curățat ochii, ca atunci când ies murdăriile din ochi, poate acela să vadă buna slavă a lui Dumnezeu”. Poate vedea care este binele și care este răul, care este folosul și care este paguba, care este adevărul și care este minciuna.
Un alt rod bun al inimii curate este curățirea tuturor celorlalte părți ale omului, și mai ales a celor cinci simțuri. Sfântul Isaac Sirul ne descrie aceasta: „Inima este cea care cuprinde și cârmuieşte simțurile, este rădăcina lor. Dacă rădăcina este bună, și simțurile vor fi curate”. Omul cu această inimă curată devine locaș al lui Dumnezeu, deoarece, așa cum frumos spune Sfântul Macarie Egipteanul în Omiliile duhovniceşti: „Dacă atunci când un stăpân vine să locuiască într-o casă, iar aceasta este murdară, se curăță, se aranjează, se împodobește, se parfumează, cu cât mai mult atunci când este vorba de casa inimii noastre în care alege să rămână Însuși Domnul. Este nevoie de multă împodobire, pentru a putea intra într-însa să se odihnească Cel Preacurat și Sfânt. Într-o astfel de inimă se va odihni Domnul împreună cu toată Biserica cerească”. Continuă să citești
Dezvoltarea economică a Caransebeşului, între anii 1873-1919 (II)
Iluminatul public
La 1 noiembrie 1890, oraşul Caransebeş a beneficiat de iluminat public electric, înscriindu-se în rândul celor dintâi oraşe româneşti iluminate electric, în care becurile au fost montate inclusiv pe străzi, prioritatea având-o până atunci doar oraşul Timişoara. Uzina producătoare de curent electric a fost amplasată pe un canal prin devierea apei din râul Sebeş, care aproviziona şi morile de apă din aval. La mijlocul anului 1892, iluminatul public este preluat de Staţia centrală pentru iluminat public din Caransebeş, în urma unui contract de închiriere semnat de Frantz Schmidt, Frantz Dachler, Ignatz Perlfaster şi Gustav Perlfaster, staţia de alimentare fiind amplasată în casa cu numărul 675. Cei de mai sus au creat, la 4 iunie 1892, o societate comercială pentru iluminatul public şi al imobilelor private din oraş. În aceeaşi zi, cei patru acţionari, care se afirmaseră şi în industria morăritului, au creat şi înregistrat Societatea Comercială Uzina electrică la Tribunalul local. Se cuvine subliniat şi faptul că Staţia centrală pentru iluminat public „Schmidt, Dachler et Perlfaster” a încheiat la 14 martie 1893 un contract cu comerciantul local Anton Grossek pentru montarea „lămpilor cu incandescenţă”. În anul 1896, pentru iluminatul public din oraş şi pentru curentul electric consumat în edificiul Primăriei se prevăzuse în buget suma de 1.605 coroane. La începutul secolului al XX-lea, Primăria oraşului Caransebeş plătea acesteia peste 5.600 de coroane anual pentru iluminatul public. Continuă să citești
Apiterapia, un tezaur de remedii naturale necunoscute
Apiterapia constă în utilizarea diferitor produse apicole ca remedii în tratarea unor suferinţe umane. „Cercetătorii de pe toate paralelele şi meridianele globului, reevaluând tradiţii părăsite şi separând adevărul din mituri, încearcă să aducă omului de azi natura binefăcătoare cât mai aproape. Astfel, reintră în scenă foarte multe practici populare şi între ele, bineînţeles, apiterapia, care ajunge subiect de numeroase simpozioane internaţionale, apicole şi medicale“. (Ing. V. Petruş şi ing. I. Oprişan, Apicultura şi baza meliferă).
Natura este oaza de lumină ce se desfăşoară în mii de forme şi culori de curcubeu, şi de care omul este legat. Comuniunea omului cu natura se face şi prin intermediul produselor naturale. Albinele constituie o permanentă comuniune binefăcătoare cu natura, iar omul, prin intermediul acestora, al produselor muncii lor, trăieşte în deplină concordanţă cu mediul natural cel mai sănătos – nectarul florilor fructificat de albine în miere, polen etc. Din cele mai vechi timpuri, omul a căutat în natură diferite ierburi, flori, frunze etc., pentru hrană, dar şi pentru diverse boli şi suferinţe. Astfel a fost descoperită şi mierea, dar şi alte produse ale stupului de albine, stup ce era pe atunci scorbura copacilor. La primul Simpozion Internaţional de Apiterapie de la Madrid, din 1974, s-a consfinţit pe plan internaţional Şcoala română apiterapie, iar în anul 1976, Bucureştiul a fost gazda celui de al doilea Simpozion Internaţional de Apiterapie. (Dr. Nic. N. Mihailescu, Mierea şi sănătatea). Continuă să citești
PNL Caraş-Severin face precizări
Văzând unele informații eronate apărute în presă, facem cuvenitele precizări:
– Nu există nicio decizie a Biroului Politic Național de colaborare cu PSD, în niciun mod, așa cum a apărut eronat pe site-ul de știri Cărăşanul că a spus un coleg liberal din Reșița.
PNL luptă împotriva PSD la nivel local, județean și național, deoarece PSD este partidul care nu duce România pe drumul cel bun.
– Cei trei primari liberali din Forotic, Ramna și Grădinari, care au colaborat cu
PSD în 2018, au fost demiși din toate funcțiile politice din Partidul Național Liberal, nu aşa cum susține într-un articol de pe site-ul Express un coleg primar, cum că nu ar fi fost sancţionaţi, probabil nefiind la curent cu activitatea BPJ. La fel cum nu mai ştie că Valeria Schelean, în urma jignirilor aduse de un coleg din Moldova Nouă, nu a mai candidat pentru vreo funcție în BPJ, deci nu avea ce sancțiune să primească pentru vreo absență. Continuă să citești
Felix Borcean: „Eu cred că Marcel Vela se întoarce!”
După ce, recent, Biroul Politic Judeţean Caraş-Severin al PNL a luat hotărârea să dizolve Biroul Politic Local al Organizaţiei Caransebeş, preşedintele acestuia, Felix Borcean, pierzându-şi astfel funcţia, la fel cum şi-a pierdut şi calitatea de vicepreşedinte al PNL la nivel judeţean, datorită faptului că a absentat la şedinţele filialei, primarul Caransebeşului a organizat miercuri, 16 ianuarie, o conferinţă de presă în care a ţinut să lămurească cum stau lucrurile din punctul său de vedere. Felix Borcean a precizat că întârzierea cu care a făcut aceste declaraţii se datorează faptului că a aşteptat până în ultimul moment să poarte o discuţie cu preşedintele liberal Ludovic Orban, căruia îi promisese că vor sta înainte de vorbă, însă nu a reuşit să ia legătura cu acesta.
Edilul municipiului Caransebeş a spus că nu a primit nicio decizie din partea Biroului Politic Judeţean al PNL, nici referitor la dizolvarea Biroului Politic Local, nici în ceea ce priveşte excluderea sa din BPJ. „Din informaţiile apărute în presă, eu neparticipând la respectiva şedinţă, am constatat că mi se aduc câteva acuzaţii pe care aş vrea să le explic. Una dintre ele se referă la faptul că am absentat în mod repetat, în ultima vreme, de la şedinţele Biroului Politic Judeţean. Este adevărat, chiar eu am participat, la început, la aceste şedinţe, într-una dintre ele hotărându-se în unanimitate excluderea oricărui membru care absentează nemotivat timp de trei şedinţe. Recunosc, de asemenea, că, în ultima vreme, nu mi-am motivat niciodată absenţa de la aceste şedinţe. Una peste alta, eu îmi recunosc vina, dacă acesta este unul dintre motivele pentru care am fost exclus. Nu vreau să fac referire la prezenţa celorlalţi colegi, dar am participat la numeroase şedinţe ale BPJ în care nici măcar nu era cvorum. Vreau să spun că, doar dintre primarii de oraşe, cu siguranţă eu am fost pe primul loc în ceea ce priveşte prezenţa în BPJ”. Continuă să citești
Comentarii recente