Prima pagina


Din sumar:

Un egal ca apa sfinţită

FC Caransebeş – Apă Craiova 2-2 (1-2)

caransebes craiova 7Sâmbătă, 20 aprilie, în Seria a IV-a a Ligii a III-a s-a disputat un meci extrem de important pentru a doua jumătate a clasamentului, între FC Caransebeş, ocupanta locului 9, dar în mare suferinţă de puncte în ultimele jocuri, şi Apă Craiova, aflată pe penultima poziţie şi, deci, la fel de flămândă de victorii ca şi adversara sa. Şi cum un egal nu ar fi avantajat niciuna dintre formaţii, jocul a început tare, într-o notă de echilibru evident. Determinarea în joc a oltenilor s-a concretizat în minutul 13, când, în urma unui fault comis de Dodoacă, s-a dictat lovitură liberă, oaspeţii au bătut repede, în adâncime, pe stânga, până la Niţă, care a centrat pe jos în careul caransebeşean, de unde Copilescu, aflat la 8 metri, a pus latul şi a înscris.

Gugulanii au egalat în minutul 24, prin Mariţescu, care a reluat cu capul centrarea venită de la Suru, în urma unei lovituri libere de la 20 de metri, dictată după un fault asupra lui Şandru.

Oaspeţii au mai avut o bună oportunitate de a înscrie în minutul 34, când au beneficiat de o lovitură liberă de la 25 de metri, în urma unui fault comis asupra lui Buşică, torpila expediată de Chiriţă trecând la câţiva milimetri de vinclul porţii apărate de Cioloca. Până la urmă oltenii au reuşit să-şi majoreze avantajul în minutul 38, prin Stancu, care a trmis de la 12 metri, în colţul lung, mingea venită de pe stânga, de la Buşică.

Metalul Oţelu Roşu – AS Berzasca 4-0 (3-0)

otelu rosu berzasca 1Etapa cu numărul 27 a Ligii a IV-a a programat sâmbătă, 20 aprilie, întâlnirea dintre Metalul Oţelu Roşu, una dintre formaţiile care şi-au anunţat candidatura la promovarea în eşalonul superior, şi AS Berzasca, ocupanta locului 5 al clasamentului.

Gazdele au început în forţă, primul atac însemnând şi prima mare ocazie de a înscrie, la lovitura liberă de la 25 de metri lateral-dreapta executată de D. Bona, înalt, în careu, reluarea cu capul a lui Aiojoaiei întâlnind stâlpul din dreapta al porţii apărate de Ţăruşi. Doar 3 minute au mai trecut de la această fază şi Metalul a reuşit să deschidă scorul, după o fază frumoasă, în care Bădeţ l-a lansat pe dreapta pe Moldovan, acesta a pătruns şi a tras din marginea careului, în diagonală, învingându-l pe Ţăruşi, care ieşise în întâmpinare.

Cu timpul, oaspeţii au revenit în joc, făcând presing în jumătatea de teren adversă, dar fără rezultate notabile, prima repriză fiind săracă în faze de poartă, rezultat al luptei acerbe date la mijlocul terenului. Singurele ocazii au fost de fapt şi fructificate de gazde, în minutul 38, când D. Bona l-a angajat pe Bădeţ pe partea dreaptă, şutul excelent al acestuia, de la 20 de metri, ducând scorul la 2-0, şi în minutul 42, atunci când D. Bona a expediat o torpilă plasată, de la 30 de metri, fără speranţe pentru Ţăruşi, care s-a văzut nevoit să scoată mingea din plasă.


Există speranţe pentru Caraş-Severin

Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, e de părere că situaţia judeţului nu e cu nimic mai prejos decât a altora, din alte zone ale ţării. Dimpotrivă, viceliderul liberal a susţinut recent că Banatul Montan ar putea fi stabilizat din punct de vedere economic. În primul rând, acesta s-a referit la numărul firmelor care s-au desfiinţat în ultimul an, număr care în Caraş-Severin ar fi mai mic decât în oricare alt judeţ al ţării.

,,Avem 290.000 de locuitori, mai puţin decât toată Timişoara. Nu cred că va dispărea Combinatul de la Oţelu Roşu. Dacă reuşim să deschidem Combinatul de prelucrare a cuprului de la Moldova Nouă şi dacă reuşim să facem ca Hidroelectrica să fie acţionarul UCM Reşiţa, judeţul e stabilizat. Sigur că nu avem salariile pe care le au anumite firme din Timişoara, dar la fel de adevărat e că multe firme din Timişoara s-au închis”, a mai spus Frunzăverde

Patru milioane de euro pentru bătrâni şi copii

      Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, împreună cu Viorel Alexa, directorul Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Caraş-Severin, ca reprezentant al Ministerului Muncii, au semnat recent, la Reşiţa, şapte contracte care vizează reabilitarea Centrelor de asistenţă socială din judeţ. Proiectele au fost câştigate de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin, iar suma totală se ridică la peste 16 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproape patru milioane de euro.
„Acum câteva luni, la Consiliul Judeţean am făcut o evaluare din care reiese că, până în acest moment, am investit în aceste Centre aproximativ zece milioane de euro. Iată că acum investim încă patru milioane de euro, pe cele şapte proiecte, prin bugetul Ministerului Muncii, la care se adaugă încă un milion de euro, la Centrul de Plasament «Casa Noastră» din Zăgujeni, finanţare din Programul Operaţional Regional”, a declarat Sorin Frunzăverde.
Aceasta este una din cele mai importante finanţări pe care vreun Consiliu judeţean o are la nivel naţional, în cifră absolută, în ceea ce priveşte aceste şapte proiecte…

 

Hai liberare!

Adrian CRÂNGANU

Acum două luni s-au împlinit exact 30 de ani de când am terminat Armata. 30 de ani de când am ieşit pe uşa Unităţii Militare din Satu Mare cu o uşurare şi o fericire neegalate de nimic, nici până în ziua de azi. N-am sărit în sus de bucurie, aşa cum visam noaptea şi îmi închipuiam ziua că am să fac. Am zâmbit doar şi am ridicat ochii la cer şi i-am mulţumit acelui Dumnezeu despre care ele, cadrele militare, ne tot spuseseră un an şi patru luni că nu există. Nici nu m-am îmbătat. M-am dus doar la gară, m-am urcat în tren şi am venit acasă.

De-atunci, mereu am vorbit urât despre Armată. A fost – şi aşa cred şi astăzi, după 30 de ani – cea mai neagră perioadă din viaţa mea. Am o mulţime de amintiri din vremea aceea, şi cred că orice bărbat are, cu care aş putea umple o carte, dar niciuna dintre ele plăcută măcar. Şi, în majoritatea cazurilor, din cauza oamenilor cu care am avut de-a face. Nici măcar chinul meu din lunile în care a trebuit să îndur friguri de -20 de grade nu se poate compara cu dezamăgirea pe care am simţit-o în fiecare clipă, văzând în ce lume mi-era dat să trăiesc acel an şi aproape jumătate.

Nu condamn pe nimeni pentru toate astea. Vreau doar să mă fac înţeles de ce nu sunt absolut deloc de acord cu scandalul pe care îl fac acum cadrele militare cărora li s-au tăiat pensiile, nişte pensii care, şi aşa, ciuntite, sunt mai mari decât ale oricărui om, fie el muncitor sau inginer în uzină, doctor sau profesor, poet ori miner. Ştiu asta foarte bine şi, mai mult, nu cred că pot fi acuzat de rea-credinţă, fiindcă am rude şi prieteni în situaţia asta. De-aceea ştiu exact ce pensii au. Restul îl ştiu din Armată.

La Spitalul Municipal Caransebeş se aplică deja coplata

Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş aplică, de câteva zile, sistemul coplăţii pentru fiecare pacient care urmează să fie externat. Astfel, fiecare pacient cu domiciliul în municipiu va plăti 5 lei la externare, în timp ce pacienţii care nu sunt din această localitate trebuie să achite la casierie suma de 10 lei, pentru care va primi o chitanţă. De menţionat că două treimi dintre cei care vin la Spitalul municipal sunt persoane care locuiesc în zonele limitrofe Caransebeşului.

„Indiscutabil, orice venit suplimentar este un bun câştigat pentru spital şi pentru întreţinerea şi buna sa funcţionare. Având în vedere categoriile scutite de coplată, care sunt multe şi care ocupă o bună parte din pacienţii care se adresează spitalului nostru, sumele obţinute vor fi relativ reduse ca şi importanţă în economia reală a spitalului“, ne-a spus Norea Radu, managerul unităţii medicale.

Conform contractului încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, din Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş sunt externaţi lunar aproximativ 1.000 de pacienţi.

Traficantul caransebeşean Găină se dă cocoş cu procurorii

Caransebeşeanul Marian Găină, unul dintre principalii furnizori de ecstasy şi cannabis pentru cluburile de fiţe din Timişoara, personaj despre care am scris recent în paginile ziarului nostru, îi ia peste picior pe procurorii de la Crimă Organizată şi pe judecătorii care l-au trimis cinci ani după gratii.

Poliţiştii de la Antidrog l-au reţinut pe acesta în primăvara lui 2012, alături de alte două persoane. Găină vindea comprimate de tip ecstasy imprimate cu logo-urile unor branduri foarte cunoscute, cum ar fi „Apple”, „Louis Vuitton”, „Motorola” sau „Rolex”, în cluburile timişorene, livrând uneori şi câte 500 de pastile de ecstasy pe lună, dar el nu recunoaşte nimic.

„Este adevărat că intenţionam să mergem cu Stamate în Olanda, pentru că voiam să cumpărăm diferite produse alimentare, zahăr, dulciuri, haine, pentru a le valorifica în România, deoarece eu ştiam mai multe depozite acolo, pentru că am locuit în Olanda. Chiar dacă la telefon am vorbit despre alimente şi alte lucruri, eu consider că în mod abuziv s-a reţinut că acele convorbiri s-ar referi la droguri. (…) Eu nu sunt vinovat absolut deloc de faptele din acest dosar. (…) Nu sunt de acord cu ce scrie în rechizitoriu, nu am plecat în Olanda pentru valorificarea banilor pe stupefiante”, a declarat Marian Găină. Mai mult decât atât, ironizând organele de anchetă, caransebeşeanul se întreabă ce mare dealer e el, dacă la percheziţii s-au găsit doar vreo trei pastile de ecstasy?

Caransebesul da marmura pe andezit

O echipă din care au făcut parte executivul Primăriei, angajaţi ai instituţiei, invitaţi ai primarului Marcel Vela şi reprezentanţi ai presei locale au participat zilele trecute, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş, la selecţia artiştilor care vor participa la prima ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Andezit. Dintre cele peste 130 de aplicaţii primite de la sculptori din întreaga lume, coordonatorul simpozionului i-a selecţionat pe cei care au experienţă în modelarea unei roci atât de dure, în număr de 11, pentru a participa la tabăra de la Caransebeş. „Andezitul este un sort, un fel de granit, este o piatră pe care o regăsim şi la sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, iar piatra are, la modul şlefuit, polizat sau cioplit, diferite nuanţe de gri”, ne-a declarat Eugen Petri.

„Selecţia a acoperit aproape tot globul, iar sculptorii sunt de mare valoare, având la activ zeci de tabere internaţionale. Astfel, obţinem încă un punct în plus pentru a pune Caransebeşul pe harta lumii”, a mai spus Eugen Petri.

La rândul lui, primarul Marcel Vela şi-a exprimat convingerea că cei 11 artişti se ridică la nivelul calitativ şi notorietatea sculptorilor care au lucrat deja la Caransebeş. „Vor realiza lucrări de artă care vor înnobila estetic şi calitativ zonele urbane din municipiul nostru”, a mai adăugat Vela.

Un deputat caransebesean, in tara lui Hamlet

Deputatul Dan-Laurenţiu Tocuţ, secretarul Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, împreună cu László Borbély, preşedintele Comisiei, şi Natalia Intotero, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, au făcut o vizită de lucru şi prietenie în Danemarca. În ţara lui Hamlet, delegaţia română s-a bucurat de sprijinul ambasadorului României, Matei-Viorel Ardeleanu, originar dintr-o localitate din Caraş-Severin. Delegaţia noastră a avut o întâlnire la Ministerul danez al Mediului, una la Folketing (Parlamentul danez) şi una la Ministerul Afacerilor Externe. Românii au mulţumit adjunctului ministrului Mediului pentru sprijinul de 50 de milioane de euro investiţi în ţara noastră de danezi pentru protejarea mediului înconjurător şi au prezentat principalele preocupări pentru securitatea energetică, dezvoltarea resurselor regenerabile, colectarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii apei şi aerului. „De asemenea, am solicitat sprijinul părţii daneze în domeniul elaborării Legislaţiei Verzi, a achiziţiilor şi a valorificării eficiente a certificatelor de mediu”, a spus Tocuţ.

În cadrul întâlnirii din Parlamentul danez cu membri ai Comisiilor pentru politică externă, discuţiile s-au axat pe colaborarea între comisiile celor două ţări, integrarea rromilor şi traficul şi exploatarea sexuală a copiilor. „Statistica este foarte bine pusă la punct în Danemarca. Am aflat că acum locuiesc 14.000 de români acolo, care lucrează în IT, servicii şi construcţii. De asemenea, 2.000 de studenţi se află în Danemarca la studii. Îmbucurător e că în această ţară nu există probleme cu românii de acolo şi că ei sunt apreciaţi de localnici”, a mai adăugat deputatul.

Istoria fotbalului caransebeşean (II)

După alte surse, în Caransebeş fotbalul apare în 1919-1920, la câţiva ani după ce „Elveţienii” au pus bazele Fabricii de Cherestea şi Mobilă de la Balta Sărată, cunoscută sub numele de „MUNDUS“. Elveţienii au adus cu ei o minge de fotbal, câteva perechi de ghete cu crampoane şi un rând de echipament verde. Iniţiatorul şi organizatorul echipei „MUNDUS “ a fost chiar directorul fabricii, Giusy Şostarici. Echipa era formată din câţiva angajaţi ai întreprinderii, câţiva timişoreni cunoscători ai jocului şi vreo 3-4 ingineri de la fosta Comunitate de Avere. Primul meci l-au susţinut în compania mult mai valoroasei şi experimentatei echipe reşiţene U.D.R. Jocul a avut loc pe un teren amenajat în spatele fostului Cămin Cultural din Caransebeşul Nou şi s-a terminat nedecis, 1-1. În următorii ani, echipa „MUNDUS“ a disputat jocuri amicale cu formaţii din Timişoara, Lugoj, Nădrag, Oţelu Roşu (Ferdinand) şi Turnu Severin.

În 1926, funcţionarii din instituţiile oraşului, împreună cu lucrători din sectorul comercial pun bazele echipei „ÎNAINTE“, având culorile negru-albastru, preşedinte – avocat Alexandru Stoianovici, şi amenajează un teren de joc pe actualul stadion C.F.R.

În această perioadă, meseriaşii oraşului Caransebeş formează echipa „SEMENICUL”, având culoarea echipamentului galben. Acum apare o rivalitate sportivă între cele trei echipe din oraş: verzii de la Balta Sărată, cei în negru-albastru de la „ÎNAINTE”, şi galbenii „Semenicului”.

 

Împărăteasa Sissi, din nou la Caransebeş

 Ca urmare a faptului că, în timp, clădirea Muzeului din Caransebeş a fost afectată de circulaţia maşinilor prin zonă, o echipă de specialişti din cadrul Primăriei lucrează în această perioadă, împreună cu un proiectant, la elaborarea unui studiu. Conform acestuia, Parcul Dragalina ar urma să fie extins până la faţada clădirii monument istoric, iar breteaua de acces să se realizeze prin spatele instituţiei de cultură. Astfel, accesul se va face printre Sala de sport a Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 8 şi Muzeu, iar traficul ce vine de pe străzile C.D. Loga sau Moise Groza, unde, la intersecţia cu Str. Racoviţa şi Piaţa Dragalina, se va amenaja şi o parcare în faţa SC Transal Urbis, să conexeze cu Str. Cazărmii prin acest spaţiu.

„Prin această soluţie, pe lângă faptul că circulaţia rutieră nu va mai afecta Muzeul, şi Parcul va fi un adevărat spaţiu de recreere, o oază de vegetaţie şi de regăsire ambientală, astfel încât, cu o fântână reamenajată, cu statuia Generalului Dragalina şi, în perspectivă, cu o statuie repusă, revalorificată, a Împărătesei Sissi, zona Centrului istoric să fie reprezentativă pentru cetatea Caransebeşului, a declarat primarul Marcel Vela. (S. Berger)