Get Adobe Flash player

Voislova, după anul 1989


1. Economia locală

Urmând practic soarta economiei la nivel naţional, după anul 1989, principalele unităţi de producţie şi servicii care au funcţionat pe raza localităţii Voislova au avut o evoluţie marcată de un regres continuu, până la dispariţia lor din peisajul economic local. Deşi au trecut prin procesul de privatizare, majoritatea întreprinderilor care au funcţionat înainte de 1989 în Voislova nu au reuşit să devină rentabile din punct de vedere economic, acumulând constant datorii către furnizori şi bugetul de stat, până la intrarea lor în faliment. Scăderea productivităţii muncii, pierderea pieţelor tradiţionale de desfacare a mărfurilor şi acumularea de arierate au constituit principalii factori care au determinat declinul economic al firmelor ce au avut activitate în satul Voislova.

Fabrica de Cherestea din Voislova

Denumită în mod oficial Unitatea de Industrializare a Lemnului Voislova, ce aparţinea de Unitatea de Exploatare şi Industrializare a Lemnului Caransebeş, Fabrica de Cherestea din Voislova a avut ca domeniu de activitate producerea cherestelei de diverse sortimente, în funcţie de speciile arboricole care se prelucrau aici: brad, carpen, frasin, tei, paltin, cireş, plop, mesteacăn.

În urma procesului de privatizare, începând cu anul 1998, Fabrica de Cherestea din Voislova devine subunitate componentă a S.C. „Fagex” S.A. Caransebeş. În anul 2005, ca urmare a pierderilor economice suferite de S.C. „Fagex” S.A. Caransebeş, Tribunalul Caraş-Severin a decis deschiderea procedurii falimentului pentru această societate. Cu toate că, prin planul de reorganizare propus de administratorul judiciar, se intenţiona retehnologizarea procesului de fabricaţie, repunerea în funcţiune a Fabricii Voislova, reducerea consumurilor materiale, reducerea numărului de personal cu 50 la sută şi reabilitarea instalaţiilor şi utilajelor, acest plan nu i-a convins pe principalii creditori ai întreprinderii, care au considerat că nu este viabil şi au solicitat respingerea propunerilor administratorului judiciar şi intrarea societăţii în procedura falimentului.

Secţia Minieră Voislova, din cadrul Întreprinderii Miniere Orşova (I.M.O.)

Întreprinderea Minieră Orşova, cunoscută sub denumirea de I.M.O., a avut pe raza localităţii Voislova o secţie în cadrul căreia au lucrat o mare parte dintre femeile localnice, dar şi din satele învecinate. Specializată în exploatarea minereurilor nemetalifere (talc, quarţ, crom, mică etc.), Întreprinderea Minieră Orşova a dezvoltat secţia de la Voislova în scopul prelucrării pietrei de mică, pegmatitele cu mică fiind extrase din Dealul Tâlva, pe teritoriul comunei Zăvoi.

În anul 1998, Întreprinderea Minieră Orşova este privatizată, iar patrimoniul acesteia este preluat de S.C. Bega Minerale Industries S.A., care închide practic activitatea secţiei din Voislova, deşi în zonă mai există rezerve de mică şi talc, motivele închiderii secţiei fiind legate mai mult de rentabilitatea economică, investitorii renunţând la ideea dotării secţiei cu utilaje moderne, care ar fi dus la creşterea productivităţii, presupunând însă dotarea.

Depozitul de marmură de la Voislova

În zona gării din Voislova a funcţionat, încă din anii 1940, un depozit de marmură, de unde erau transportate pe linia ferată blocuri întregi extrase din zăcământul de la Ruschiţa, marmura din aceste locuri ajungând, de-a lungul timpului, să fie folosită la importante edificii din lumea întreagă, putând aminti aici Domul din Milano, Palatul Băncilor din Viena, Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mainheim, dar şi de la noi din ţară, cel mai important fiind Palatul Parlamentului.

După anul 1991, Depozitul de marmură de la Voislova ajunge în portofoliul S.C. Marmosim S.A. Simeria, societate care administrează şi în prezent Cariera de la Ruschiţa. În anul 1997, S.C. Titian Mar S.A. Bucureşti a preluat pachetul majoritar de acţiuni de la S.C. Marmosim S.A., stabilindu-şi ca obiective finalizarea unor investiţii în capacităţile de exploatare şi creşterea calităţii producţiei. Extracţia rezervelor de marmură de la Ruşchiţa a fost concesionată de Statul Român, pe durata a 20 de ani, între anii 2004-2023, în favoarea S.C. Marmosim S.A. Simeria. La rândul ei, S.C. Marmosim S.A. a transferat drepturile şi obligaţiile prevăzute în licenţa de concesiune şi exploatare către S.C. Omya Calcita S.R.L., aceasta din urmă deschizând un Punct de lucru la Voislova. (Va urma)

Firuţ MIHUŢ

Traducere
Ultimele articole