Copilării furate


Unui copil din patru din întreaga lume i se refuză copilăria, potrivit unui raport al Organizației internaționale Save the Children, care include un index global al țărilor unde copilăria este mai mult sau mai puțin amenințată. România ocupă locul 52 din 172, sub țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toți indicatorii urmăriți în raport, mortalitatea infantilă și rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Țara noastră se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1.000 de adolescente între 15 și 19 ani, 34 sunt mame.

Raportul Copilării furate, lansat chiar de Ziua Internațională a Copilului, arată că cel puțin 700 de milioane de copii – și posibil sute de alte milioane – și-au sfârșit copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violența extremă și conflicte, la căsătoriile și sarcinile timpurii, la exploatarea prin muncă, până la sănătatea precară și lipsa accesului la educație.

Indicele privind sfârșitul copilăriei (End of Childhood Index) clasifică 172 de țări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puțin afectată și zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizați pentru a măsura sfârșitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani, malnutriția care stopează creșterea, abandonul școlar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescență, strămutarea cauzată de conflicte și omuciderea copiilor. La nivelul cel mai de jos se situează Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană și Somalia. La polul opus, țările în care copilăria este cel mai puțin amenințată sunt Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda și Suedia, toate aflate în Europa.

Poziția României în lume cu privire la copiii lipsiți de copilărie. România ocupă locul 52 în raport, fiind clasificată în cea de-a doua categorie – câțiva copii își pierd copilăria”. Aflate peste sau puțin sub media indicatorilor obținuţi de țara noastră se numără țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României) sau ca Chile, Armenia, Tonga, Barbados, Turcia, Algeria, Sri Lanka (medie apropiată). Dintre membrii Uniunii Europene, doar România și Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de țări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce privește sănătatea, nutriția, educația și protecția copiilor.

Copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescență. Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,2), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3).

În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de nașteri cu mame între 10 și 17 ani (9,282 nașteri, adică 4,7% din totalul nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani).

Mortalitatea sub vârsta de cinci ani. Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România, care se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani (11,1 la 1.000 de nașteri), doar Moldova și Albania având rate mai ridicate. Prin comparație, rate de patru ori mai mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia și Slovenia.

Impactul devastator al căsătoriilor timpurii. Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și este ilegală într-un număr tot mai mare de țări. În privința acestui indicator, România nu a ieșit din zona de risc, deși legislația permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepționale, în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă. Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Surprinzător, țări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice și politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) și Brazilia (3,9%).

Lipsa educației ca factor de menținere a copiilor captivi în sărăcie. La indicatorul abandon școlar în ciclul primar și gimnazial, România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin raportarea la situația globală, însă îngrijorător la nivel european. Continuând comparația cu statele europene, România este depășită doar de Moldova (17,9%) și Macedonia (13,1), celelalte state, cu excepția Maltei (10,4), situându-se sub valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina – 2,7%, Finlanda – 2%, Spania – 0,7% etc.).

Raportul mai arată că: în fiecare zi, mai mult de 16.000 de copii mor înainte de a împlini vârsta de cinci ani, cel mai adesea din cauze prevenibile; aproximativ o pătrime din numărul total de copii sub cinci ani (156 de milioane) au dezvoltarea fizică și mentală încetinită din cauza malnutriției; unul din șase copii de vârstă școlară din întreaga lume nu este, în acest moment, inclus în sistemul de educație; conflictul a forțat aproape un copil din 80 să plece de acasă; 168 de milioane de copii din întreaga lume sunt exploatați prin muncă – în cazul a 85 de milioane fiind vorba despre munci riscante –, număr care depăşește totalul copiilor care trăiesc în Europa (138 de milioane); o fată din cinci se căsătorește la fiecare șapte secunde; la fiecare două secunde, o adolescentă naște.

Mădălina DOMAN