Situată la intersecţia a două drumuri importante, unul care face legătura între Banatul de Munte şi Ardeal, pe traseul actualului Drum Naţional 68 dintre Caransebeş şi Haţeg, şi cel de-al doilea, reprezentând în fapt o scurtătură către Pusta Banatului, ce urmează traseul Drumului Judeţean 684 şi se stracoară printre Munţii Poiana Ruscă, continuând până la Făget, în judeţul Timiş, localitatea Voislova s-a aflat dintotdeauna pe itinerariul evenimentelor ce au format istoria pe Valea Bistrei. Prin această trecătoare naturală, străjuită de Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă, au mărşăluit mai întâi trupele împăratului Traian, în drumul lor spre inima Daciei Felix, romanii construind aici un castru cu denumirea „Pons Augusti”, pe un deal în apropiere de râul Bistra. Mai târziu, pentru înăbuşirea mişcărilor revoluţionare ce au cuprins Imperiul Austriac în frământatul an 1848, generalul ungur Iosif Bem a pătruns în Ţinutul Gugulanilor cu trupele sale, venind dinspre Lugoj – Făget – Ruschiţa, vatra veche a satului Voislova fiind teatrul unei bătălii în care au fost incendiate 27 de gospodării ţărăneşti.

Aşa cum menţionează scriitorul Petru Opruţ, în monografia sa dedicată satului Voislova, publicată în anul 2008 la Editura Marineasa din Timişoara, localitatea apare pentru prima dată atestată documentar în anul 1397 – dar aceasta nu înseamnă că nu ar fi existat până la acea dată –, ca făcând parte din Districtul Sebeşului, care grupa în secolele XIV – XV satele din Depresiunea Caransebeşului, fiind confirmat documentar în anul 1350, prin actul privelegiat în favoarea voievodului Lupcin din familia Mâtnicenilor. Într-o ordine cronologică, numele satului Voislova apare scris în documente sub următoarele forme:

• În anul 1397 – WOZYLYOWA;

• În anul 1430 – WOYZLOWA;

• În anul 1544 – WHEZYLOWA;

• În anul 1580 – VEIZLOVA;

• În anul 1603 – VOIZLOVA;

• Între 1690 – 1700 – VOIZLOVA;

• În anul 1774 – VOESLOVA;

• În anul 1840 – VAISLOVA;

• Între 1843 – 1844 – VOJSLOVA;

• În anul 1913 – SZŐRENYBALAZSD.

Împlinindu-se, astfel, 615 ani de la prima atestare documentară a satului Voislova, viceprimarul Ion Scorobete a iniţiat şi supus dezbaterii, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local al comunei Zăvoi din data de 28 februarie, un proiect de hotărâre prin care a propus organizarea, în luna mai, a unor festivităţi legate de sărbătorirea celor 615 ani de atestare documentară a acestei localităţi.

S-a propus ca, în cadrul acestui eveniment, să aibă loc o şedinţă festivă la Căminul Cultural, să fie publicată o broşură despre evoluţia satului Voislova de-a lungul timpului, ce va distribuită gratuit persoanelor participante, să se confecţioneze o placă comemorativă din marmură ce va fi montată pe clădirea Şcolii cu clasele I-IV din Voislova şi va fi dezvelită cu această ocazie, şi să se desfăşoare un ceremonial religios şi o serbare publică.

Deşi au existat şi unele abţineri din partea consilierilor locali din cadrul grupului PD-L, care au considerat că organizarea unui astfel de eveniment, în chiar perioada campaniei pentru alegerile locale, poate căpăta un iz electoral, proiectul de hotărâre iniţiat de viceprimarul Ion Scorobete a fost, până la urmă, votat de 9 din cei 13 consilieri locali.

Autorităţile administraţiei publice locale din comuna Zăvoi speră ca, până la data organizării festivităţilor legate de sărbătorirea celor 615 ani de atestare documentară a satului Voislova, să reuşească să finalizeze şi lucrările de amenajare a Muzeului Local de Etnografie şi Folclor, ce va funcţiona în incinta clădirii Şcolii cu clasele I-IV din localitate.

Firuţ MIHUŢ