Get Adobe Flash player

voislova

Voislova, după anul 1989 (II)

S.C. Omya Calcita S.R.L.

În anul 2007, a fost dată în folosinţă cea mai mare investiţie din sud-estul Europei a Grupului „Omya”, cu sediul central în Elveţia, însumând peste 15 milioane de euro, investiţie amplasată în satul Voislova. Fabrica are o capacitate de producţie anuală de 150.000 de tone materiale de umplutură (carbonat de calciu şi pigmenţi), devenind astfel cel mai important producător de carbonat de calciu din Balcani. Carbonatul de calciu (praful de marmură) reprezintă materia primă pentru patru mari segmente industriale: lacuri şi vopsele, materiale plastice şi cauciucuri, hârtie şi carton, şi materiale de construcţii. De asemenea, carbonatul de calciu este utilizat în protecţia mediului înconjurător, pentru ameliorarea solurilor pădurilor şi a lacurilor, tratamentul gazelor arse sau al apei potabile. Continuă să citești

Voislova, după anul 1989


1. Economia locală

Urmând practic soarta economiei la nivel naţional, după anul 1989, principalele unităţi de producţie şi servicii care au funcţionat pe raza localităţii Voislova au avut o evoluţie marcată de un regres continuu, până la dispariţia lor din peisajul economic local. Deşi au trecut prin procesul de privatizare, majoritatea întreprinderilor care au funcţionat înainte de 1989 în Voislova nu au reuşit să devină rentabile din punct de vedere economic, acumulând constant datorii către furnizori şi bugetul de stat, până la intrarea lor în faliment. Scăderea productivităţii muncii, pierderea pieţelor tradiţionale de desfacare a mărfurilor şi acumularea de arierate au constituit principalii factori care au determinat declinul economic al firmelor ce au avut activitate în satul Voislova. Continuă să citești

Voislova – 615 ani de atestare documentară


Situată la intersecţia a două drumuri importante, unul care face legătura între Banatul de Munte şi Ardeal, pe traseul actualului Drum Naţional 68 dintre Caransebeş şi Haţeg, şi cel de-al doilea, reprezentând în fapt o scurtătură către Pusta Banatului, ce urmează traseul Drumului Judeţean 684 şi se stracoară printre Munţii Poiana Ruscă, continuând până la Făget, în judeţul Timiş, localitatea Voislova s-a aflat dintotdeauna pe itinerariul evenimentelor ce au format istoria pe Valea Bistrei. Prin această trecătoare naturală, străjuită de Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă, au mărşăluit mai întâi trupele împăratului Traian, în drumul lor spre inima Daciei Felix, romanii construind aici un castru cu denumirea „Pons Augusti”, pe un deal în apropiere de râul Bistra. Mai târziu, pentru înăbuşirea mişcărilor revoluţionare ce au cuprins Imperiul Austriac în frământatul an 1848, generalul ungur Iosif Bem a pătruns în Ţinutul Gugulanilor cu trupele sale, venind dinspre Lugoj – Făget – Ruschiţa, vatra veche a satului Voislova fiind teatrul unei bătălii în care au fost incendiate 27 de gospodării ţărăneşti. Continuă să citești

Traducere