„Barono-kraţia” a plecat în viaţă de la Caransebeş


Restaurantul „Eden” din Caransebeş a găzduit sâmbătă, 31 martie, lansarea volumului „De la prigoana comunistă, la barono-kraţie/Mărturiile unui bănăţean”, de Ioan Mâţu, carte apărută la Editura Mirton din Timişoara. Au ţinut să-i fie aproape autorului la acest eveniment cadre didactice de la şcolile din Oţelu Roşu unde a activat ca dascăl, prieteni, membri ai familiei, oameni politici, dar şi simpli iubitori de literatură.

Referindu-se la carte, prof. univ. Miron Corici, de la Universitatea de Vest din Timişoara, a spus că volumul porneşte de la experienţa personală a autorului, descrisă în lucrare şi întinsă pe o lungă perioadă de timp, cu un mare impact emoţional şi autobiografic. „După o perioadă îndelungată de convulsii sociale, de îndoctrinare cu un comportament mercantil, pentru reuşita financiară, au fost forţate, ocultate sau eludate orice forme de spiritualitate. În proaspăta noastră democraţie, clasa politică continuă să vorbească fără noimă, să mintă, să fure şi să distrugă. Talk-show-urile abundă de discursuri retorice, sforăitoare, dar lipsite total de inspiraţie şi de un model civic la care să ne putem raporta. Totul s-ar datora ineficienţei unor reglementări normative, slăbirii mecanismelor de control social realizate prin lege şi justiţie, ambivalenţei criteriilor de apreciere şi sancţionare a indivizilor, multiplicării mijloacelor ilegitime pentru atingerea scopurilor de către anumiţi indivizi şi grupuri, în procesul accesului spre statusuri superioare de îmbogăţire şi putere”, a spus prof. univ. Miron Corici. Dincolo de aceste aspecte generale, invitatul a adăugat că volumul capătă dimensiuni comunitare prin sublinierea percepţiilor colective locale asupra sistemului politic contemporan. „Contactul cu lumea politică răstoarnă buna orânduială a sistemului axiologic comunitar. Mentalul colectiv suferă transformări specifice sistemului axiologic, al moralităţii şi al activităţii liderilor politici locali, iar imaginaţia colectivă ia forme dintre cele mai neaşteptate, prezentate cu un umor nedisimulat de către autor în cartea de faţă. Literatura de specialitate se îmbogăţeşte astăzi cu o lucrare pe cât de utilă, pe atât de plăcută, pe care o recomand cu toată căldura unui cerc cât mai larg de cititori”, a mai spus prof. univ. Miron Corici, care a subliniat, în final, că această carte s-a născut din dorinţa de suflet a autorului de a pune la îndemâna marelui public un instrument documentar care să vină în întâmpinarea înţelegerii provocărilor contemporane ale societăţii şi ale moralităţii clasei politice.

Prof. univ. dr. Nicolae Hurduzeu, de la Universitatea de Vest din Timişoara, reputat istoric, s-a referit la faptul că volumul este inspitat, indirect, din experienţele de viaţă ale autorului. „Ioan Mâţu ne poartă într-o călătorie ce evocă un episod trist din istoria recentă a românilor, şi anume cea legată de perioada comunistă şi post-comunistă, şi îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a istoriei apropiate, a istoriei de lângă noi. Mărturisesc că am citit puţine lucrări atât de interesante, lucrări care să cuprindă cu atâta acurateţe şi în doar câteva secvenţe o epocă pe care, altfel, cei care nu au trăit-o nu o pot înţelege. După cum mărturiseşte însuşi autorul, cartea se doreşte a fi o incursiune în istoria românilor în timpul prigoanei comuniste şi în cea a tranziţiei la democraţie, o carte despre infamii comunişti şi securişti, respectiv şmecherii şi îmbogăţiţii peste noapte din post-comunism, precum şi ceilalţi, provenind din membrii mediocrităţii româneşti. Autorul surprinde foarte bine culoarea epocii comuniste şi post-comuniste, cu mentalităţi, comportamente şi relaţii sociale specifice, pe parcursul tuturor celor cinci capitole. Cartea merită citită, atât de publicul avizat, cât mai ales de cel mai puţin avizat, deoarece, după prima parte, în care se descrie contextul istoric în care a apărut şi s-a impus comunismul în România, este foarte bine punctată semnificaţia anilor de după ’89 în istorie, cu informaţii, manipulări, trăiri, sentimente, în aceeaşi manieră fiind prezentată şi perioada post-comunistă, sursele de informare ale autorului fiind cu precădere cele din presa locală sau naţională”. Istoricul timişorean a adăugat că volumul se poate constitui într-un excelent material didactic, atât pentru elevii de liceu, cât şi pentru studenţi, din perspectiva înţelegerii mai vii, mai bune, a regimului comunist, dar şi a evoluţiei post-decembriste a societăţii româneşti.

În discursul de încheiere, Ioan Mâţu a recunoscut că multe amintiri, chiar din anii copilăriei, i s-au întipărit atât de bine în minte, încât le-a transcris pe foaia de hârtie exact aşa cum s-au întâmplat, chiar dacă, uneori, cu un anumit subiectivism. „Acest volum a apărut dintr-un sentiment de neîmplinire existenţială, pe care l-am încercat după Revoluţia din 1989. După acel moment, au existat nostalgicii comunişti. A fost o intoleranţă civică greu de descris în cuvinte. Eu am reflectat, în carte, câteva dintre aceste secvenţe. Am vrut ca prin această lucrare să realizez un mijloc de îndreptare pentru, de ce nu, tânăra generaţie, confruntată cu tot felul de aspecte ale mass-media, dar şi pentru marea masă – «majoritatea tiranică», după cum i-am spus în carte – de mediocri, cei mai mulţi politicieni, în acea perioadă, fiind aşa”, a spus autorul.

La final, acesta a oferit cărţi rudelor, foştilor colegi şi prietenilor apropiaţi, şi a dat autografe.

Sonia BERGER