Get Adobe Flash player

cultura

Viaţa ca un cântec: Mihaela Petrovici, un cântec ca un curcubeu

Vizualizari: 86

Ne hărăzeşte Dumnezeu pe fiecare dintre noi cu câte ceva din darurile Lui divine, pe care le dăruim, la rândul nostru, celor din jur, bucurându-le sufletele cu stropul de bunătate pe care îl lăsăm să curgă din pocalul sufletului nostru. Harul cântecului, frumuseţea chipului şi nobleţea sufletului sunt atributele unei bănăţence născute în sătucul Drinova timişeană, aşezat pe malul pârâului Valea Sărazului, iar malurile acestuia au devenit locul de joacă al copilăriei Mihaelei. Privindu-i curgerea lină, valurile lui deveneau ca o visare în ochii ei de copil, iar verdele arinilor şi al sălciilor i-au dat infinitul din irişii ochilor ei „nepermis” de frumoşi.

Copilăria Mihaelei a trecut ca un vis, un vis frumos, irepetabil, străjuit de iubiţii ei părinţi Paraschiva şi Mihai, pe care Mihaela îi divinizează în aceeaşi măsură în care o divinizează şi ei pe ea, sentiment pe care părinţii i l-au transmis Mihaelei atunci când ea a devenit mamă, Luca Mihai fiind centrul universului ei, lumina şi raţiunea ei de a trăi. Nopţile nedormite lângă leagănul lui Luca au trezit în sufletul ei de mamă sentimente nebănuite, inspiraţia unor stihuri pe care le-a pus pe note, devenind astfel artă, cântec, bucuria de a trăi.

Visa, copil fiind, să devină dăscăliţă, nebănuind atunci că ea, fătuca cu ochi de culoarea viorelelor, va deveni o voce mare a neamului ei, că va face din numele ei un renume. Apariţia pe scenă a Mihaelei nu este altceva decât o buimăceală pentru auditoriu, acesta neştiind ce să admire întâiaş-dată – frumuseţea chipului, straiele pe care le îmbracă, delicateţea ţinutei, ori impetuozitatea glasului frumos timbrat, catifelat ca o mantie a unei domniţe valahe… Continuă să citești

Luciditatea şi consecinţele picturii Irinei Chesaru

Vizualizari: 200

Vineri, 26 octombrie, la Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a avut loc vernisajul primei expoziţii personale a Irinei Chesaru. Sub genericul „Luciditate şi consecinţe”, tânăra artistă a adunat pe simezele galeriei 19 tablouri, pictate din 2003 până în prezent. Autoarea lor este din Caransebeş, a terminat Facultatea de Arte Plastice din Timişoara şi l-a avut ca profesor-coordonator pe Viorel Cosor, cel care i-a deschis calea spre o nouă viziune artistică. Continuă să citești

Moromeţii 2, proiecţie de gală la Caransebeş

Vizualizari: 107

Cel mai așteptat film al anului, Moromeții 2, va ajunge pe marile ecrane din România din 16 noiembrie, însă echipa filmului a pornit într-o caravană prin țară încă de la finalul lunii octombrie. Turneul de promovare organizat de distribuitorul Transilvania Film şi-a propus să ajungă în peste 50 de orașe, în special în cele unde există multiplex sau altă sală de cinema, astfel încât mult-așteptatul film să poată fi văzut de cât mai mulți spectatori. Astfel, joi, 1 noiembrie, Moromeții 2 a avut o proiecție de gală, în prezența unor membri ai echipei, şi la Caransebeș, la Cinema 3D Luna, la eveniment participând reprezentanţi ai administraţiei publice, în frunte cu primarul Felix Borcean, consilieri locali, precum şi mulţi iubitori ai celei de a şaptea arte. Continuă să citești

Veronica Micle, tradusă în Spania de un caransebeşean

Vizualizari: 247

La 129 de ani de la moartea poetei, a văzut lumina tiparului prima traducere în limba spaniolă a operei literară a Veronicăi Micle. Este vorba de 31 de poezii, publicate sub formă de antologie poetică la Ediciones Rilke.

Această editură are în colecţie poeţi clasici precum Paul Valery, Manuel Machado sau Christina Rossetti, Jean Genet, Goethe, Heine sau Holderlin, pe scriitorul al cărui nume îl poartă, Rainer Maria Rilke, iar acum şi pe poeta noastră Veronica Micle.

Responsabilul acestei traduceri este poetul Călin Pamparău, născut la Caransebeş, dar care trăieşte de mulţi ani în Spania şi care, văzând puţinătatea autorilor noştri clasici în ţara sa de adopţie şi în Europa, în general, a decis traducerea operei Veronicăi Micle. Continuă să citești

„Moromeţii ” se întorc la Caransebeş

Vizualizari: 233

Cel mai așteptat film românesc al anului vine și la Cinema 3D Luna din Caransebeş, chiar cu mult înainte de lansarea oficială, din 16 noiembrie. Astfel, miercuri, 31 octombrie, de la orele 11, 14 şi 19, publicul gugulan se poate reîntâlni cu „Moromeții” și cu temele ce au dat viață întâi romanului, apoi filmului, precum dezagregarea lentă a nucleului social rural, familia patriarhală și distrugerea spiritului țărănesc.

Una dintre cele mai iubite și cunoscute ecranizări din istoria cinematografiei românești, Moromeții, are parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea filmului regizat de Stere Gulea. Personajele lui Marin Preda se întorc pe marele ecran sub regia aceluiași cineast, acțiunea fiind plasată la doar câțiva ani după cea din primul film. Continuă să citești

Cel dăruit semenilor

Vizualizari: 122

Ioan George Șeitan, dacă soarta nu i-ar fi fost împotrivă, ar fi împlinit zilele acestea 70 de ani. El a fost primul care a urmat caransebeşenilor dedicați scrisului, după anii ’50. Mă refer la generaţia lui George Suru, Sorin Titel, Horia Pătraşcu şi Horia Vasilescu, nume care au înscris Caransebeşul, cu litere mai mult decât vizibile, în geografia literară a României postbelice.

Născut la Caransebeş, în 20 octombrie 1948, după terminarea liceului în oraşul natal urmează Şcoala tehnică de librari „D. Marinescu” din Bucureşti. La început a profesat mai multe meserii: de la hamal în Portul Constanţa, trecând puţin timp ca pedagog, fierar-betonist, tâmplar, fotograf, merceolog, iar ca bibliotecar şi librar s-a dedicat cu totul scrisului, dar și difuzării şi promovării cărţii. Mai întâi membru activ al Cenaclului literar din Caransebeș, iar de la începutul anilor ’70, odată cu mutarea la Reşiţa, membru al Cenaclului „Semenicul”. Fire altruistă, se implică în activităţile cenaclului şi face cunoscute în lumea literelor creaţiile colegilor săi.

Debutează în 1970, în revista „Argeş”, cu poezia „Ninge peste oraşul bătrân”. Un an mai târziu publică volumul „Amforă de stele”, la Editura „Litera”, singura editură privată din România acelor ani.

Abia după mai bine de zece ani reuşeşte să-şi publice următoarea plachetă de poeme – „Manual de sinceritate sau Arta de a vorbi melancolia”, la Editura „Albatros”, din Bucureşti. După alţi 14 ani, când îşi publică versurile în multe din publicaţiile literare din ţară, le adună din nou în volumul „Tunel cu maci sau Biografie relativă”, Editura „Timpul” din Reşiţa. Nu putem să nu amintim prezenţa poeziilor sale în numeroase volume colective, unele antologii cu caracter naţional. Continuă să citești

Festivalul de Film Documentar EDEN DOCS – Filme frumoase despre locuri şi poveşti frumoase

Vizualizari: 187

În perioada 20-23 septembrie, la Băile Herculane a avut loc prima ediţie a EDEN DOCS – Festival de film documentar ce a propus publicului reunit în Parcul Central al oraşului întâmplări cinematografico-documentare de valoare despre natură, turism şi patrimoniu, despre spiritualitate, tradiţii şi cultură, despre poveşti omeneşti emoţionante sau pilduitoare, într-un cuvânt, acele crâmpeie de viaţă adevărată specifice documentarului, reunite într-o sărbătoare a filmului non-fiction creativ, înţelegând prin aceasta atât filme semnificative, cât şi realizatori remarcabili.

Pornind de la acest concept, festivalul a prezentat, în deschiderea manifestării, în grupajul „Despre istorie şi despre oamenii care o trăiesc”, filmul Apoi s-a născut oraşul, documentar multipremiat, realizat în 1972, pus la dispoziţie de chiar autorul filmului, reputatul regizor Constantin Vaeni, peliculă care relatează impresionant epopeea strămutării Orşovei, văzută prin ochii oamenilor oraşului. În cadrul aceluiaşi grupaj, într-o proiecţie specială dedicată Centenarului, filmul Marea Unire – România la 100 de ani, producţie AGERPRES – realizatori Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu, a oferit publicului o călătorie captivantă pe urmele celor care au înfăptuit Unirea în Basarabia, Bucovina de Nord şi Transilvania. Continuă să citești

La mulţi ani, ,,Armenişana”!

Vizualizari: 1153

Zilele trecute, în comuna Armeniş a fost mare sărbătoare, pentru că Ansamblul de cântece şi dansuri „Armenişana” a sărbătorit 20 ani de activitate neîntreruptă de la înființare.

Ansamblul a luat fiinţă în anul 1998, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a directorului Căminului cultural Armeniş, un mare iubitor de cântec şi joc autentic bănăţean, Dumitru Dragomir. Prima apariţie pe scenă a avut loc în 1999, la Colocviile bănăţene de la Băile Herculane. A participat la majoritatea acţiunilor culturale organizate pe plan local şi judeţean.

În anii 2002-2003 a participat cu spectacole la Tabăra Lebăda şi Delfinul, din Năvodari.

În anul 2003 a luat parte la Festivalul internaţional de folclor pentru copii „Peştişorul de Aur” de la Tulcea, unde a obţinut Premiul pentru promovarea folclorului zonal şi autenticitatea costumelor populare. Tot în 2003 a participat la un schimb cultural internaţional Voivodina – Serbia – Muntenegru. Continuă să citești

Traducere