Recent, pe portalul Glasul.info, înfiinţat la Iaşi, a apărut o postare în care conf. univ. dr. Avram Fițiu, de la Universitatea de Științe Agricole din Cluj, se întreabă „De ce satul de obârșie al lui Decebal nu este loc de pelerinaj pentru milioane de români?”.
În continuare, în articol se ridică problema de ce nu se pun în valoare astfel de locuri de pe urma cărora măcar localnicii ar putea să câștige sume destul de consistente din turism. Potențialul zonei este unul uriaș pentru acest tip de activităţi, cu atât mai mult cu cât această parte a țării este încărcată și cu o istorie cu care mulți dintre români se mândresc și se identifică. Întrebarea lui Avram Fițiu este mai mult decât pertinentă, însă la ea credem că am putea doar să răspundem cu o altă întrebare: câți dintre noi cunoșteau faptul că s-a identificat locul de naștere al lui Decebal în această zonă?
„Știți oare voi, dragi prieteni virtuali, în ce sat s-a născut Decebal? Ați citit oare Jurnalul de Război al lui Traian, «DACICA», sau comentarii «DE BELLO DACICO»? De ce satul de obârșie al lui Decebal nu este loc de pelerinaj pentru milioane de români? De ce oare mergem cu toții la Columna lui Traian la Roma, dar nu mergem până în Jupa, lângă Caransebeş? Câți dintre voi mă veți cataloga drept «dacopat protocronist» pentru curajul de a cita din acest document istoric?”, a scris Avram Fițiu pe Facebook.
Potrivit însemnărilor din „DE BELLO DACICO” – Jurnalul de Război al lui Traian –, o coloană a Armatei romane a ajuns în valea râului Timiș (Tibiscus – n.r.), acolo unde un râu vijelios străbătea valea și despărțea munții. Din această cauză se numea Tibisc, ceea ce în limba dacică se traducea prin Îngrozitorul.
„La mică distanță de acel loc exista o așezare umană aparținând neamului lui DECEBAL, unde se spunea că s-a născut acest rege. La acea vreme, satul dacilor se numea Diupa (însemnând Șef sau Conducător – n.r.). Acolo au construit romanii un castru căruia i-au pus numele Tibiscum (actualul sat Jupa din județul Caraș Severin – n.r.)”.
Bianca METEŞ