Get Adobe Flash player

O carte absolut necesară, lansată la Caransebeş

Vizualizari: 800

Galeria de Artă „Corneliu Baba” s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei care au ţinut să fie prezenţi luni, 10 decembrie, la lansarea volumului-broşură „O personalitate caransebeşeană controversată: Constantin Burdia”, carte ce poartă semnătura lui Constantin Brătescu, evenimentul fiind organizat de Episcopia Caransebeşului şi Casa de Cultură „George Suru” din municipiu. În deschiderea manifestării, Grupul „Ethos” al Episcopiei a susţinut un scurt recital de colinde.

Cartea este oglinda unei epoci, a unei perioade foarte zbuciumate din istoria Caransebeşului, începând cu anul 1885 şi ajungând în 1918. Volumul prezintă o personalitate – Constantin Burdia – care parcurge această epocă plină de încleştări politice, de aspiraţii ale Partidului Naţional Român şi ale bănăţenilor, dar, în acelaşi timp, şi o prestanţă, oarecum singulară, a celui care dă titlul cărţii. Constantin Burdia a fost, pe rând, poliţist al oraşului, primar, deputat dietal în Parlamentul ungar, dar şi preşedintele Comunităţii de Avere. Personalitatea sa – a spus autorul – şi-a lăsat pecetea asupra epocii respective, mai ales în ceea ce priveşte oraşul Caransebeş şi zona grănicerească. „Din acest motiv, ani de zile am strâns material pentru această carte pe care eu o consider doar o primă ediţie. Urmează să aprofundez ceva mai mult activitatea pe care a desfăşurat-o Constantin Burdia în Parlamentul maghiar, încleştările politice la care a participat din plin la începutul secolului al XX-lea, şi sper ca într-un viitor oarecare să reuşesc să reoglindesc, să reaşez această personalitate acolo unde îi este locul, cu lucrurile bune pe care le-a făcut în Caransebeş, şi mă refer în primul rând la exemplara lui atitudine de administrator al oraşului, în perioada lui construindu-se Primăria, Dâlma, cele două poduri de peste Timiş şi Sebeş, precum şi calea ferată care duce către Haţeg. Au fost proiecte economice interesante, dar tot el a fost cel care, într-un fel sau altul, s-a aşezat de-a curmezişul aspiraţiilor naţionale ale poporului român. Sunt lucruri pe care eu le-am scris în această carte, absolut necesară”, a mai spus Constantin Brătescu.

Directorul Casei de cultură, Ioan Cojocariu, a vorbit despre ceea ce a numit „o carte care vine să facă lumină în privinţa unei controverse care persistă de multă vreme în oraş”. El a amintit că acest personaj, care a fost în două rânduri primar al Caransebeşului, a făcut cu adevărat o serie de lucruri deosebite pentru oraş, dar pentru a realiza toate aceste obiective a făcut un compromis care l-a costat trecerea în uitare şi o anume doză de defăimare la care a fost supus. „Constantin Burdia a pactizat cu Guvernul maghiar, el fiind şi deputat aulic în două rânduri, câştigând însă alegerile în mod fraudulos, împotriva unor personalităţi deosebite ale acelor vremuri. Tocmai acest compromis, această trădare a neamului românesc – pentru că el a fost un antiunionist, mergând împotriva curentului naţional – e cuprinsă în carte, pentru că autorul vine cu documente, cu mărturiile oamenilor, cu articole din ziarele vremii, care atestă aceste lucruri. Este o carte utilă, un manual, îi putem spune «Cărticica primarului», în sensul că îţi arată cum trebuie să fii ca edil în slujba urbei şi a oamenilor, şi nu împotriva curentului naţional sau a intereselor comunităţii, chiar dacă partidul din care faci parte îţi cere să faci anumite lucruri. Constantin Burdia s-a vândut pe sine şi a vândut interesele naţionale”, a adăugat Ioan Cojocariu.

Despre modul în care a luat naştere această carte a vorbit arh. dr. Casian Ruşeţ, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, iar directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ, s-a referit la activitatea lui Constantin Brătescu, care a fost, timp de 35 de ani, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, dar şi la conţinutul cărţii „O personalitate caransebeşeană controversată: Constantin Burdia”.

Sonia BERGER

Traducere