Get Adobe Flash player

Pagini de istorie

Evoluţia administraţiei orăşeneşti din Caransebeş, între 1873-1919

Vizualizari: 104

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Banatul cunoaşte mari prefaceri de ordin administrativ, economic şi politic, cu repercusiuni importante asupra populaţiei româneşti, dintotdeauna majoritară în provincie. Curtea de la Viena, ca urmare firească a dificultăţilor de ordin economic cu care se confrunta, este obligată să facă o serie de concesii marii moşierimi maghiare. Prima dintre acestea a fost încorporarea, în 15/27 decembrie 1860, a Banatului la Ungaria, cu toată opoziţia fruntaşilor români care la 18-19 noiembrie – cunoscând intenţiile Curţii în urma repetatelor urzeli ale nobilimii maghiare – au cerut „punerea în poziţie de neatârnare faţă de Ungaria”. Continuă să citești

O încercare de dezmembrare a Eparhiei Caransebeşului şi desfiinţarea Episcopiei

Vizualizari: 273

Banatul, prin îndelungata sa tradiţie ortodoxă menţinută nealterată timp de secole, mai ales datorită existenţei la Caransebeş a unui centru de iradiere spirituală, aspira încă de la mijlocul secolului al XIX-lea la o Mitropolie proprie, acţiunea lui Eftimie Murgu din anii Revoluţiei paşoptiste nefiind singulară.

Cu toate acestea, abia în secolul următor, mai ales după alegerea dr. Vasile Lăzărescu ca Episcop al Timişoarei, această dorinţă, întemeiată în fapt, este declarată deschis.

Însă mijloacele prin care se încerca materializarea ei nu erau cele mai corecte. S-a încercat crearea în protopopiatele nordice ale Eparhiei Caransebeşului a unei atmosfere favorabile alipirii lor la Episcopia Timişoarei chiar cu câţiva ani înainte de luna iulie 1947, când Consiliul eparhial – Secţiile unite au dezbătut informaţia că Sfântul Sinod, chiar la începutul acelei luni, a hotărât trecerea protopopiatelor Lugoj, Făget şi Bocşa în cuprinsul Eparhiei Timişoarei.

În şedinţa din 8 iulie 1947, s-a considerat „că prin această nouă dezmembrare s-ar face o mare nedreptate eparhiei, paralizându-i funcţiile administrative”, şi astfel au protestat cu toată energia împotriva ei.

S-a gândit şi s-a indicat protopopilor din Răcăşdia, Oraviţa, Caransebeş, Bocşa Montană, Lugoj şi Făget să înainteze proteste către Patriarhul Nicodim, Mitropolitul Nicolae Bălan, primul-ministru dr. Petru Groza şi ministrul Cultelor, Radu Roşculeţ. Continuă să citești

Episcopia Caransebeşului, între Armata sovietică şi Partidul comunist (1941-1948)

Vizualizari: 85

Am amintit în alt capitol despre sosirea în oraş a primelor eşaloane ale Armatei sovietice începând din 10 septembrie 1944. Încă din prima clipă, acestea s-au comportat ca trupe de ocupaţie, şi nicidecum ca o armată prietenă. Iată o primă dovadă.

În 26 septembrie 1944, lt.-col. Ştefan Ionescu, comandantul Garnizoanei Caransebeş, a înaintat Consiliului eparhial o adresă-circulară relativ la sosirea în oraş a unor unităţi militare sovietice care necesitau încartiruire. Acesta explica astfel pretenţiile şi atitudinea comandanţilor sovietici: „Armata rusă nu cere şi nu roagă să i se dea ceva. Armata rusă ordonă şi deci trebuie să i se dea imediat tot ce vor şi au nevoie. Dacă nu li se dă imediat tot ce cer, atunci vor lua şi case şi tot ce vor avea nevoie cu forţa. În acest caz nimeni nu are dreptul să reclame garnizoanei nimic”.

Consiliul eparhial s-a angajat să pună la dispoziţia garnizoanei „pentru nevoile armatei ce vine” întreg localul Academiei teologice, „rezervându-ne numai camera profesorală şi sala corului, unde vom plasa obiectele de inventar ale Academiei”. Mai punea la dispoziţie şi trei camere de la reşedinţa episcopească, „pentru cazul de absolută necesitate”. Continuă să citești

Caransebeşul, un monument de istorie

Vizualizari: 208

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit marţi, 24 iulie, conferinţa de presă susţinută de dr. Adrian Ardeţ, managerul instituţiei, şi dr. Silviu Oţa, şeful Secţiei Arheologie Pre şi Protoistorică, Clasică, Medievală şi Preventivă a Muzeului Naţional de Istorie a României.

În prima parte, dr. Adrian Ardeţ a vorbit despre acţiunile desfăşurate de cadrele muzeului pe parcursul ultimelor luni. Astfel, în 15-16 iunie, împreună cu Bogdana Negrei, managerul muzeului caransebeşean a participat la o conferinţă extrem de importantă, la Poznan, în Polonia, al cărei subiect a fost cercetarea Rezistenţei anticomuniste între anii 1945 şi 1949. „Au fost prezenţi specialişti din toată Europa de Est. Noi am fost bine primiţi, pentru că am prezentat un domeniu care în România a fost şi rămâne prioritar – lupta anticomunistă, Munţii Banatului reprezentând un segment aparte. Noi vrem ca în muzeul nostru să amenajăm cel puţin două săli care să ilustreze această perioadă istorică deosebită din trecutul nostru apropiat, şi este de datoria noastră să o punem în valoare”, a spus Adrian Ardeţ. Continuă să citești

Ghidul comunelor: Zăvoi, locul unde a poposit împăratul Traian

Vizualizari: 202

Comuna Zăvoi se găseşte în partea de nord-est a judeţului, pe Valea Bistrei, pe vechiul drum care leagă Banatul de Transilvania. Este practic lipit de oraşul Oţelu Roşu la est şi este traversată de Drumul Naţional DN68 Caransebeş – Haţeg.

În apropiere de Zăvoi, aproape de drumul care duce către Haţeg, au fost descoperite ruinele castrului roman Agmonia. Despre existenţa localităţii Zăvoi în primul mileniu nu există dovezi, dar prima atestare documentară datează din 1430, ceea ce face ca localitatea să fie una din cele mai vechi din Banat.

În perioada interbelică făcea parte din plasa Caransebeş. Biserica actuală din centrul de comună a fost construită în 1932.

Suprafaţa comunei este de 38.920 ha, din care intravilan 655 ha şi extravilan 38.265 ha. Localitatea are 4.356 de locuitori, 1.650 de gospodării, 1.558 de locuinţe, şase grădiniţe şi şase şcoli, satele arondate fiind Voislova, Valea Bistrei, Zăvoi, 23 August, Măgura, Măru şi Poiana Mărului. Continuă să citești

29 Iulie, o zi cât o ţară

Vizualizari: 124

Deșteaptă-te, române!”  este Imnul național al României, începând cu 1990, iar ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998, ziua de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Naţional. Pentru o vreme, a fost, de asemenea, Imn național al Republicii Democratice Moldovenești (19171918) și al Republicii Moldova (19911994).

Poezia „Răsunet (în manuscris „Unu răsunetu”) a fost publicată în numărul 25, din 21 iunie 1848, al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu. Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia „Către români” a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21, din 24 mai 1848, al aceleiași reviste. Continuă să citești

Justiţia caransebeşeană din perioada 1941-1948, sub presiunea noii puteri politice

Vizualizari: 190

Pe parcursul cercetărilor pentru aceste volume dedicate oraşului Caransebeş, dar şi pentru alte studii pe care le-am redactat de-a lungul anilor, nu am găsit informaţii scrise care să-mi confirme că puterea politică s-a amestecat în actul de justiţie înainte de 23 august 1944.

Schimbarea de regim survenită după 6 martie 1945 a avut urmări şi asupra destinului unor magistraţi şi procurori care refuzau să asculte indicaţiile, sfaturile sau sugestiile unor conducători politici.

Nu avem exemple foarte multe, dar cele pe care le deţinem sunt relevante şi îndeamnă la meditaţie şi la o analiză mai profundă asupra epocii de îngenunchiere a României. Continuă să citești