Get Adobe Flash player

Pagini de istorie

Justiţia caransebeşeană din perioada 1941-1948, sub presiunea noii puteri politice

Vizualizari: 160

Pe parcursul cercetărilor pentru aceste volume dedicate oraşului Caransebeş, dar şi pentru alte studii pe care le-am redactat de-a lungul anilor, nu am găsit informaţii scrise care să-mi confirme că puterea politică s-a amestecat în actul de justiţie înainte de 23 august 1944.

Schimbarea de regim survenită după 6 martie 1945 a avut urmări şi asupra destinului unor magistraţi şi procurori care refuzau să asculte indicaţiile, sfaturile sau sugestiile unor conducători politici.

Nu avem exemple foarte multe, dar cele pe care le deţinem sunt relevante şi îndeamnă la meditaţie şi la o analiză mai profundă asupra epocii de îngenunchiere a României. Continuă să citești

Personalităţile locului: Preotul şi deputatul Gheorghe Frăţilă

Vizualizari: 313

Trecând prin centrul comunei Glimboca, îţi captează atenţia un bust amplasat, cu câţiva ani în urmă, în faţa şcolii din localitate. Mergând pe firul istoriei, aflăm că preotul Gheorghe Frăţilă s-a născut în 1889, în judeţul Sibiu, fiind fiul lui Gheorghe, primar în comuna Bungard, şi al Paraschivei, el având încă patru frați: Maria, Paraschiva, Eva și Ion.

Şcoala primară a absolvit-o în comuna natală, după care a studiat Liceul, Institutul, Pedagogia şi Academia Teologică la Sibiu. În cursul activității sale foarte intense, s-a pregătit în particular și pentru studii de drept, absolvind examenele juridice la Facultatea de Drept din Cluj. La examenul de Competenţă preoţească a obținut calificativul „Foarte Bine”, în faţa unei comisii conduse de Mitropolitul Ioan Meţianu.

O vreme a activat ca învățător, iar în anul 1914 s-a căsătorit cu Aurora, fiica preotului Iuliu Musta, din Glimboca, în același an fiind hirotonit diacon şi prezbiter de către Episcopul Dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Filaret Musta şi diaconul Dr. Cornel Corneanu, devenind preot la Glimboca. Continuă să citești

Episcopia Caransebeşului, între 1941-1949

Vizualizari: 107

Vechea Episcopie a Caransebeşului, reînfiinţată în decembrie 1864 şi aureolată de ierarhi de talia lui Ioan Popasu, Nicolae Popeea şi Miron Cristea, pentru a-i aminti doar pe cei dintre 1865-1919, se prezenta la începutul deceniului cinci al secolului trecut cu o istorie bogată în evenimente, care i-a asigurat existenţa în momente când s-au găsit persoane doritoare de a-i grăbi sfârşitul.

Nu era o episcopie bogată, şi acest lucru era binecunoscut de către demnitarii Bisericii Ortodoxe Române, dar, în pofida acestui fapt, şi-a adunat forţele intelectuale risipite în toate protopopiatele, împreună cu care a conceput planuri de rezistenţă şi izbândă în multe domenii, prestigiul său consolidându-se în permanenţă.

Zestrea sufletească nu era impresionantă comparativ cu alte eparhii, dar, având în vedere că pe raza sa trăiau şi alte naţionalităţi – germani, sârbi şi maghiari –, de alte confesiuni, aceasta era o garanţie sigură pentru cimentarea credinţei. Credincioşii cei mai numeroşi erau în lumea satului, tradiţional şi conservator prin fire. Continuă să citești

Însemnul nostru Tricolor

Vizualizari: 97

În fiecare an, în 26 iunie sărbătorim Ziua tricolorului nostru românesc, o frumoasă îmbinare a culorilor ce alcătuiesc Drapelul patriei.

Ne vom referi aici doar la câteva ştiri istorice mai puţin cunoscute de publicul nostru cititor, între acestea interesant părându-ni-se documentul redactat la sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, ca listă oficială a administraţiei civile şi militare din Imperiul Roman al acelor veacuri.

Documentul a fost descoperit în vechea Bibliotecă Bodmeriană a Fundaţiei Martin Bodmer, din Köln, prin cele 11 manuscrise medievale ale Notitiei Dignitatum, care poartă titlul oficial şi complet de Notitia omnium dignitatum et administrationum tam civilium quam militarium. Manuscrisul aflat în colecţia prestigioasei biblioteci păstrează copia cunoscută în limbajul exegeţilor acestui text sub indicativul M Monacensis C L M 10291, copiat se pare pe la 1427. Continuă să citești

Alegerile parlamentare din noiembrie 1946, la Caransebeş, un vot furat

Vizualizari: 46

După instalarea Guvernului condus de către dr. Petru Groza la 6 martie 1945, guvern nelegitim şi antidemocratic, slugarnic şi antinaţional, misiunea sovietică din România, adică guvernul moscovit de la Bucureşti, împreună cu puţinii comunişti existenţi, unii ajunşi în funcţii guvernamentale (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu), urmăreau prin toate mijloacele să slăbească opoziţia compusă din membrii partidelor istorice, să-i elimine din viaţa publică pe Iuliu Maniu şi Constantin Brătianu şi să-şi netezească calea spre preluarea întregii puteri în mâinile lor.

Fără alegeri parlamentare şi fără un guvern recunoscut de către Statele Unite şi Marea Britanie, acest deziderat nu se putea realiza.

După ce primul-ministru dr. Petru Groza a consimţit să organizeze alegerile, cele două mari Puteri au recunoscut guvernul-marionetă promoscovit la 4 februarie 1946. Continuă să citești

Rechiziţiile de locuinţe din anii 1945-1947, la Caransebeş

Vizualizari: 42

Printre locuitorii oraşului Caransebeş, cei care îşi creaseră o stare materială cât de cât mulţumitoare, a apărut o stare de nelinişte la începutul anului 1946, când s-au format Comisii de rechiziţie a locuinţelor şi de descongestionare a populaţiei din oraşe.

În noile condiţii politice din România, un prim act normativ privind rechiziţiile a fost emis în 5 iunie 1945, prin publicarea în Monitorul Oficial a Legii rechiziţiilor.

Conform acesteia şi altor acte normative ulterioare, unele transmise de către Prefectura judeţului Severin, la nivelul oraşului Caransebeş s-a creat în 1 februarie 1946 Comisia în vederea descongestionării populaţiei oraşului pe lângă Comisariatul de Poliţie, Primăria delegând ca membru al acesteia pe funcţionarul Traian Faur, iar Frontul Naţional Democratic pe grefierul Andrei Traian, component al Comitetului cetăţenesc din oraş. Continuă să citești

Aspecte ale vieţii economice din Caransebeş, între anii 1941-1948

Vizualizari: 46

Industria de Lemn „Mundus şi Borlova-Armeniş” S.p.A Caransebeş

Era încă din anul 1913 cea mai importantă unitate economică din oraşul Caransebeş, care în anul 1921 a ajuns în proprietatea unui grup de acţionari elveţieni de la firma Mundus Allgemeine Handels et Industrie A.G. Zürich.

După majorarea capitalului social la 10.000.000 de lei, grupul elveţian deţinea 98.700 de acţiuni, dr. Alexandru Morariu, cu interese la această firmă încă din anul 1920, deţinea 600 de acţiuni, profesorul Sabin Evuţian 100 de acţiuni, Alexandru Hurmuzachi 100 de acţiuni ş.a.

Consiliul de Administraţie era format din dr. Alexandru Morariu ca preşedinte, şi Sabin Evuţian şi Adolf Steckl, ca membri. Cu toate că sediul social era la Caransebeş, multe din şedinţele Consiliului de Administraţie se desfăşurau la Timişoara, unde firma deţinea un imobil. Continuă să citești