Get Adobe Flash player

Pagini de istorie

Unirea Principatelor – moment crucial în procesul făuririi Statului naţional român unitar

Vizualizari: 73

Actul de la 24 ianuarie 1859, prin care Muntenia şi Moldova, dând expresia voinţei naţionale, s-au unit într-un singur stat, constituie un moment de însemnătate excepţională în istoria poporului român, marcând o primă etapă în procesul de formare a Statului naţional român unitar, proces care avea să se încheie la 1 Decembrie 1918, prin Unirea Transilvaniei cu România, eveniment al cărui Centenar l-a sărbătorit chiar anul trecut.

Revoluţia de la 1848 ridicase „Stindardul Libertăţii, Unirii şi Frăţiei”, cum se spunea într-un text difuzat cu ocazia Adunării de la Islaz. Înfrângerea Revoluţiei nu a însemnat însă decât o amânare a realizării unităţii naţionale.

Visul restaurării vechii Dacii în graniţele etnice ale poporului român era prea temerar pentru a fi realizat dintr-odată şi avea nevoie, ca orice mare act, de colaborarea timpului. Continuă să citești

Dezvoltarea economică a Caransebeşului, între anii 1873-1919 (II)

Vizualizari: 44

Iluminatul public

La 1 noiembrie 1890, oraşul Caransebeş a beneficiat de iluminat public electric, înscriindu-se în rândul celor dintâi oraşe româneşti iluminate electric, în care becurile au fost montate inclusiv pe străzi, prioritatea având-o până atunci doar oraşul Timişoara. Uzina producătoare de curent electric a fost amplasată pe un canal prin devierea apei din râul Sebeş, care aproviziona şi morile de apă din aval. La mijlocul anului 1892, iluminatul public este preluat de Staţia centrală pentru iluminat public din Caransebeş, în urma unui contract de închiriere semnat de Frantz Schmidt, Frantz Dachler, Ignatz Perlfaster şi Gustav Perlfaster, staţia de alimentare fiind amplasată în casa cu numărul 675. Cei de mai sus au creat, la 4 iunie 1892, o societate comercială pentru iluminatul public şi al imobilelor private din oraş. În aceeaşi zi, cei patru acţionari, care se afirmaseră şi în industria morăritului, au creat şi înregistrat Societatea Comercială Uzina electrică la Tribunalul local. Se cuvine subliniat şi faptul că Staţia centrală pentru iluminat public „Schmidt, Dachler et Perlfaster” a încheiat la 14 martie 1893 un contract cu comerciantul local Anton Grossek pentru montarea „lămpilor cu incandescenţă”. În anul 1896, pentru iluminatul public din oraş şi pentru curentul electric consumat în edificiul Primăriei se prevăzuse în buget suma de 1.605 coroane. La începutul secolului al XX-lea, Primăria oraşului Caransebeş plătea acesteia peste 5.600 de coroane anual pentru iluminatul public. Continuă să citești

Generalul Henri Berthelot, pomenit la Teregova în Anul Centenar

Vizualizari: 237

Şirul manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri s-a încheiat la Teregova, în 26 decembrie 2018, cu sfinţirea plăcii comemorative amplasate pe edificiul vechii gări din localitate, în amintirea evenimentului care s-a petrecut aici în urmă cu un veac. Din mărturiile lăsate de oamenii locului, unii chiar martori direcţi ai acelor vremuri, am aflat că „În anul 1918 se termină războiul, fiind pierdut de Austro-Ungaria şi aliaţii ei… Atunci a trecut pe aici marele general Berthelot, comandantul Armatei Române şi Franceze din România; au fost aşteptaţi de întreaga populaţie în Gara Teregova cu cântece naţionale şi altele ca «Deşteaptă-te, române»; l-am văzut şi eu când a vorbit din vagon… Am fost în gară cu tată-miu; am stat toată ziua acolo, am jucat; Berthelot din uşa trenului vorbea şi un tălmaci vorbea în româneşte” (Ioan Stepanescu, zis Ivănescu, n. 1905, Rusca). Tabloul acelei zile este întregit şi de relatările urmaşilor unora dintre aceştia: „Ţin minte că povestea tata, că atunci, după Primul Război Mondial, o trecut prin gări o comisie formată din nişte domni, şi-or oprit şi la noi în gară, şi o întrebat mulţâmea adunată acolo, s-au adunat că fusăsără anunţaţi, cu cine vreţi să fiţi, cu Ungaria sau cu România? Şi atunci, toţi or răspuns: Cu România! Cu România! Nima nu o zâs că vre cu Ungaria” (Simion Bica, n. 1923,Teregova). Continuă să citești

De ce anul 2019 poate fi Centenarul Bănățean?

Vizualizari: 71

Anul de curând încheiat a fost cu siguranță unul încărcat de emoție pentru națiunea română, prin aniversarea Centenarului Marii Uniri din 1918. Societatea românească actuală, deși împresurată de nimbul dezbinării, s-a străduit să-și sărbătorească secolul scurs de la împlinirea celui mai important deziderat al poporului român. Cu o abundență de manifestări comemorative, aniversare și omagiale, anul 2018 a fost un an ce ne-a oferit unica șansă de a celebra Centenarul. Nu a fost trecută cu vederea nici contribuția bănățenilor la acest eveniment, deși istoria ne confirmă șansa sau neșansa de a aniversa și în anul 2019 un secol de la unirea politică a Banatului cu Țara. Continuă să citești

Dezvoltarea economică a Caransebeşului între 1873-1919

Vizualizari: 239

Esenţială pentru existenţa unei localităţi precum era Caransebeşul, viaţa economică, înţelegând ramurile cele mai importante, nu poate fi privită decât ca parte a Banatului istoric. Poate că astăzi privim cu mirare faptul că la începutul anului 1873 Caransebeşul nu avea nicio unitate de tip industrial, dar era vizibilă o anume activitate comercială, încurajată încă din anul 1868, şi practicarea meseriilor tradiţionale pentru nevoile locuitorilor săi, dar şi pentru cei din satele apropiate.

Populaţia destul de mică din momentul demilitarizării nu va declanşa o creştere rapidă a populaţiei ocupate în industrie, transporturi, servicii publice ş.a., însă după darea în folosinţă, în 1876-1878, a căii ferate Timişoara – Orşova – Vârciorova – România, această deplasare spre ramurile amintite este vizibilă. Agricultura, cu componentele ei, pomicultura şi zootehnia, era practicată dintotdeauna de o parte însemnată a populaţiei din oraş.

În anul 1900, populaţia activă a oraşului Caransebeş se cifra la 3.216 persoane, din care 812 ocupate în agricultură, 828 în industrie, 225 în servicii publice, iar 204 în comerţ şi credit. Continuă să citești

După Reşiţa, Ovidiu Roşu îşi lansează cartea acasă, la Caransebeş

Vizualizari: 437

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit miercuri, 12 decembrie, lansarea cărţii „Comunitatea de Avere din Caransebeş şi evidenţa jertfelor bănăţene din Marele Război”, volum ce poartă semnătura lui Laurenţiu Ovidiu Roşu. La manifestare – organizată de Episcopia Caransebeşului, Primăria municipiului, Casa de Cultură „George Suru”, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” şi Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale – au luat parte reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, ai clerului, oameni de cultură şi cetăţeni care au vrut să asiste la un eveniment deosebit, cu atât mai mult cu cât, în deschidere, au avut loc două recitaluri de excepţie, oferite de un duet al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara şi de Grupul vocal „Ethos” al Episcopiei Caransebeşului. Continuă să citești

Traducere