FBI-ul, pus pe jar de gugulani


Hackerii caransebeşeni au spart serverele NASA şi au golit conturile italienilor
Cluburile de Internet din Caransebeş au intrat în decembrie 2005 în atenţia celebrului Birou Federal de Investigaţii (FBI), după ce instituţia americană a fost sesizată de mai multe firme din SUA care au reclamat că serverele lor au fost accesate ilegal. Atacurile informatice veneau din România. Doi ani mai târziu, FBI a cerut sprijinul DIICOT. După investigaţii serioase, în martie 2009, s-a început urmărirea penală faţă de Adrian Capră, Claudiu Saghin, Adrian Florea, Petrică Alexin, Bogdan Cătănescu şi Valentin Creţu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, scriu reporterii de la Express de Banat.
Aceştia au început să comită infracţiuni pe calculator încă din anul 2003. Au accesat mai întâi mai multe sisteme informatice aparţinând unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din SUA, dar şi din Europa. Astfel, începând cu anul 2007, cei şase s-au constituit într-un grup infracţional care, prin clonarea paginilor Web ale unor bănci din Italia, Germania şi Spania, au obţinut datele de identificare ale conturilor bancare ale clienţilor, pe care le-au folosit la plata unor credite telefonice pentru reîncărcarea cartelelor telefonice, respectiv pentru retragerea de numerar, afirmă procurorii DIICOT. Ulterior, cercetările au fost extinse şi faţă de Marius Cebuc, Tiberiu Sandu şi Auraş Popa.
Cebuc, care folosea identităţile virtuale „Angelboy” şi „Darkside”, a preluat în 2004 controlul serverului unei companii importante de soft din Illinois. Pentru a reuşi acest lucru, s-a folosit de calculatoarele din internetcafe-urile din Caransebeş. Cebuc nu a recunoscut nimic, în timp ce Adrian Capră, zis ,,Cappy”, a spus că a spart mai multe servere, dar că nu îşi mai aminteşte pe care. Bogdan Cătănescu, care folosea identitatea virtuală ,,Karamel”, s-a oferit să vândă parolele de accesare a unor site-uri pe care le spărsese contra sumei de 1.000 de dolari. În iulie 2005, Capră, Cebuc, Tiberiu Sandu, alias ,,Djcontact”, şi Valentin Creţu, cu identitatea virtuală ,,Scooter”, au penetrat serverele Universităţii Illinois Urbana. Una din cele mai spectaculoase lovituri a fost însă dată de hackerii caransebeşeni în iulie 2005. Astfel, Capră, Cebuc, Creţu şi Sandu au accesat fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, serverul moat.nasacom.nasa.gov, aparţinând Centrului pentru Zboruri Spaţiale Goddard – NASA, au reţinut procurorii în rechizitoriu.
Dacă până atunci s-au mulţumit doar să demonstreze cât sunt de isteţi, în luna septembrie 2007, ei şi-au spus că n-ar fi rău să facă şi ceva bani din asta. Capră şi Cătănescu – spun reporterii de la Express de Banat – s-au apucat de operaţiuni de phishing. ,,În perioada ianuarie – octombrie 2008, inculpaţii au accesat de la distanţă mai multe servere, pe care au postat paginile clonate ale mai multor bănci, cum sunt Poste IT, Bankinter şi Deutche Bank, sucursala din Italia. (…) Inculpaţii au trimis din partea unor bănci ale căror pagini au fost clonate mesaje email de tip phishing. În conţinutul scrisorii, care era prezentat destinatarilor mesajului electronic ca venind din partea unei bănci, li se comunica, în mod mincinos, că banca va suspenda contul dacă nu vor introduce datele de identificare şi li se cerea să acceseze un link care conducea utilizatorul spre pagina clonată a băncii. Cei doi inculpaţi au obţinut datele de identificare ale mai multor cetăţeni, în special italieni, care, induşi în eroare de pagina falsificată a băncii, au comunicat infomaţiile solicitate”, se arată în materialul de urmărire penală.
Datele au ajuns prin Yahoo Messenger în Italia, la Auraş Popa. Acesta scotea bani din conturile italienilor şi trimitea un procent important prin Western Union, la Caransebeş, inculpaţilor Capră şi Cătănescu. În 2008 şi 2009, Popa a făcut 40 de transferuri, însumând aproximativ 25.000 de euro. Acesta a recunoscut că a trimis bani celorlalţi doi inculpaţi şi că percepea un comision de zece la sută din sumele transferate, dar a negat că ar fi fost implicat în retragerile frauduloase. Capră şi Cătănescu au arătat însă că Popa s-a ocupat de transferurile frauduloase de bani, de retragerea acestora din conturi şi de împărţirea lor.
Cu ocazia percheziţiei făcute la locuinţa lui Cătănescu au fost găsite droguri şi ustensile folosite la consumul şi prepararea acestora. Nu mai puţin de 16 grame de cannabis au fost ridicate din casa tânărului. Cu toţii au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi de Tribunalul Timiş pentru constituire de grup infracţional, acces fără drept la sisteme informatice în formă continuată şi efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată şi condamnaţi, Adrian Capră la cinci ani de închisoare în regim de detenţie, iar Bogdan Cătănescu, Valentin Creţu, Marius Cebuc, Tiberiu Sandu şi Auraş Popa la câte patru. Ei şi-au încercat şansele şi la cea de a doua instanţă. Săptămâna trecută, Curtea de Apel Timişoara a respins căile de atac formulate de aceştia, astfel încât posibilitatea ca ei să scape de închisoare este aproape zero. Ultima lor speranţă se leagă de instanţa supremă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care urmează să le judece recursurile.
Totodată, magistraţii timişoreni au dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor sume de bani: 13.717 euro de la Adrian Capră, 18.409 euro de la Bogdan Cătănescu şi 32.126 de euro de la Auraş Popa.
Bogdan NAUM
Mădălina DOMAN