Get Adobe Flash player

Călătorind printre gânduri

Vizualizari: 327

Andrada Brîndușa Keszeg, din Oţelu Roşu, la doar treisprezece ani, a publicat al doilea volum de cuvinte împletite cu măiestrie, „Călătorind printre gânduri“, la Editura InfoRapArt, Galați.

Volumul se deschide cu o proză scurtă intitualtă „Autoportret“, în care tânăra scriitoare se identifică prin verbele „a citi“, „a cerceta“ și „a scrie“. „Sunt la vârsta la care încerc să găsesc acel «ceva» care să mă definească pe mine ca persoană, acel ceva care să mă ghideze în viață. Încerc să-mi cunosc limitele și temerile pentru a le depăși. Îmi place să citesc. Pot spune că «a citi» este pasiunea mea. Îmi place să îmi aștern gândurile pe hârtie“, mărturisește scriitoarea în proza „Autoportret“, ce este de fapt un argument al volumului.

Cartea este împărțită în trei părți – teatru, proză și poezie. O proză scurtă continuă mesajul din „Autoportret“, arătând „Povestea fetiței îndrăgostite de cuvinte“, care „la aniversarea vârstei de un anișor a ales de pe tăvița cu mai multe obiecte, un stilou“, ca mai târziu să fie fascinată de creioanele colorate, pe urmă de literele frumos caligrafiate, de „lumea fermecată a scrisului“. Și astfel „Fetița a scris… a scris… și cine știe?, poate va mai scrie și peste ani și ani“.

Prozele din al doilea volum publicat al scriitoarei surprind fie transformările din natură, de exemplu „Gri“ creionează umezeala toamnei, fie chipul ființelor dragi precum mama sau bunicul, sau anii luminoși ai copilăriei, în „Amintiri frumoase“.

Surprinzătoare este măiestria unui copil de doar treisprezece ani în a scrie teatru. Piesele sunt scurte, într-un singur act, religioase. Una dintre ele arată cât de importantă este „Puterea rugăciunii“, iar o altă piesă de teatru, „Ilie“, e foarte complexă în ceea ce privește rolul virtuților în viața omului. Ea implică respectul, cumpătarea, milostenia, ascultarea, dragostea. „Preotul: Mă tot gândesc și mă frământ cum să fac să-l ajut pe Ilie. Am încercat să-i fac pe credincioșii parohiei, și nu numai, să înțeleagă că băiatul are nevoie de ajutor urgent din partea noastră, a tuturor, dar pe o ureche le intră ceea ce spun, iar pe cealaltă le iese. Ori nu au ascultare față de mine, ori eu nu am putere de convingere, ori sunt creștini doar cu numele“. Soluția preotului va fi exemplul personal. Se va ocupa el însuși de creșterea și educația unui copil orfan, Ilie, ce-i va călca pe urme și va deveni preot la rândul său și ginerele acestuia, căsătorindu-se cu Ana. Ilie: Nu știu cum să încep, nu pot să-mi ridic privirea din pământ de rușine față de dumneavoastră. Știți că în curând termin școala și mi se apropie vremea de însurătoare. Cunosc și eu o fată, mi-e dragă, dar e frumoasă și înstărită, iar din această cauză nu cred că se cade să-i cer mâna, fiindcă eu sunt un biet orfan…“.

Poeziile din volum sunt și ele încărcate de învățături moral-religioase: „Aș vrea să văd o lume mai frumoasă,/ Aș vrea să fie bucurie-n casă,/ Aș vrea să fie cu toți din casă la o masă,/ Aș vrea să fim smeriți, mai darnici și mai buni,/ Iar tinerii să-nvețe să facă-nchinăciuni,/ Cele «Zece Porunci» să le-mplinim/ Și-astfel buni creștini noi o să fim“. Dacă unele poezii surprind transformările din natură, ca „Ghioceii timpurii“, altele icoana celor dragi – „În casa bunicilor“ sau imaginea localității natale în „Satul meu“, dar și fabule – „Câinele și pisica“, o mare parte din poeziile publicate în volum au un mesaj moral, religios, cum este cazul în „Răsună un ecou de colindă“, „Vin colindătorii“, „Urcăm“ sau „Aș vrea“.

Volumul „Călătorind printre gânduri“ al Andradei Brîndușa Keszeg este de fapt un îndemn spre o lume mai bună, o lume în care fiecare om e dator să prețuiască învățăturile moral-religioase pentru a putea să trăiască mulțumit și fericit, în dragoste, împăcare și pace.

Ana-Cristina POPESCU

Traducere