Get Adobe Flash player

Semenic, muntele cu nume de floare

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dacă un munte poartă nume de floare, cărările lui te ispitesc irezistibil. Floarea de Semenic (Helycrium arenarium DGm Ganaphalium aren) are ceva din nemurirea şi prestanţa florilor de colţ. Floarea de Semenic îşi etalează petalele pufoase printre celelalte plante din jur.
Muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legământ statornic. Şi, astfel, Munţii Semenic au devenit unicul masiv carpatin cu nume de floare de pe meleagurile străvechi ale Banatului.
Cu climatul de nuanţă relativ blândă, frumuseţea peisajului şi condiţiile de confort, Munţii Semenic constituie o zonă de excepţie în cadrul ariei carpatice româneşti.
Pajiştea montană, desfăşurată pe o mare suprafaţă între Vârfurile Semenic, Piatra Goznei şi Piatra Nedeia, constituie una dintre minunatele platforme carpatice.
Vizitatorii folosesc mai mult limita de est, ce se desfăşoară pe stânga Văii Timişului, traseul Teregova – Slatina-Timiş – Gărâna – Crivaia – Trei Ape – Gozna.
De la Teregova, râul Timiş, ce izvorăşte de la poalele Semenicului (1.410 m), coteşte brusc către nord-vest, pătrunzând adânc în zona centrală a Masivului Semenic. După ce limita se continuă aproximativ 3 km pe Valea Teregovei, se orientează către sud-vest.
De la nord de Teregova şi până la sud de Armeniş, se desfăşoară Cheile Teregovei şi, la foarte mică distanţă către nord, Cheile Armenişului. Prin aceste chei, trece şoseaua Domaşnea – Poarta Orientală – Caransebeş (DN6).
Important este de amintit că în locul numit „La Luncă”, la confluenţa Hidegului cu Timişul, se mai pot distinge şi azi urmele castrului identificat ipotetic, după Tabula Peutingeriana, cu „AD PANNONIOS”. Aici a fost cantonată după anul 130 d.Hr. COHORS VIII RAETORUM, cu scopul de a controla Poarta Orientală.
Urmând mai departe Cheile Armenişului, întâlnim o altă aşezare din Epoca Neolitică, Epoca Bronzului, resturile unei cetăţi de pământ, în faţa staţiei C.F.R., pe un platou de 40×15 m. Prima atestare documentară o avem din anul 1428, când apare aici un nume de IOAN, fiul lui Bogdan de Armeniş (ca om demn de mărturie).
Dezvoltarea intensă a castrelor şi ridicarea unora dintre aşezările romane la rangul de oraşe (ex. Tibiscum) au creat condiţii favorabile desfăşurării vieţii pe aceste meleaguri bănăţene.
Pe fondul social-economic în permanentă dezvoltare, după anul 1700 au fost realizate primele forme de organizare ale industriei, care folosea resurse minerale, având ca centru principal Uzinele din Reşiţa.
Pe timp senin, sau când plouă ori ninge şi viscoleşte, în zilele geroase ori cu ceaţă, Munţii Semenic ne primesc cu ospitalitate. Aproape în toate anotimpurile, ei rămân o gazdă accesibilă, cu multe decoruri fascinante, oricât de capricioasă ar fi vremea.
Doinel PUIU-MĂRGINEANU

Lasă un răspuns

Traducere