La Caransebeş, „bătălia” pentru apă se dă în „tranşee”


La sfârşitul săptămânii trecute, conducerea SC AQUACARAŞ SA, al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Caraş-Severin, a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut o informare privind progresul Proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş-Severin”, finanţat din fonduri de coeziune în sumă de 110 milioane de euro.

Astfel, au fost demarate lucrările în toate cele opt oraşe ale judeţului, banii atraşi de Consiliul Judeţean şi AQUACARAŞ făcând posibile cele mai mari investiţii care se derulează la nivelul judeţului.

Pe lângă cele opt oraşe ale judeţului, în cea de a doua etapă a Proiectului POS Mediu 2 mai sunt cuprinse şi câteva localităţi din mediul rural – Teregova, Topleţ, Mehadia, Berzovia, Băuţar, Grădinari, Ticvani, Greoni, Cârnecea şi Secăşeni. „Am vrut să cuprindem în proiect aproape toate comunele din Caraş-Severin, dar, din cauza structurii judeţului, cu sate împrăştiate, şi a criteriilor Comisiei Europene, nu am putut. Conform directivelor europene, pentru  a primi finanţare este nevoie să adunăm la un loc 2.000 de locuitori, iar casele să fie situate la aproximativ 200 de metri unele de altele, ceea ce nu este cazul în Caraş-Severin”, a declarat directorul SC AQUACARAŞ SA, Anatoli Liber.

În proiect ar fi putut fi cuprinse şi alte trei localităţi – Bozovici, Zăvoi şi Vama Marga –, dar autorităţile din zonă au refuzat participarea la programul derulat de AQUACARAŞ. În cazul ultimelor două localităţi, a mai spus Anatoli Liber, se intenţiona conectarea întregii zone la reţeaua de apă şi canalizare. Acestea ar fi avut o staţie de epurare comună, pentru a reduce costurile pe care le-ar fi implicat construirea unei staţii în fiecare sat.

Mai există o situaţie similară în Băile Herculane, unde Primăria nu a dorit să se introducă apă şi canalizare în toate locaţiile, motivând o finanţare guvernamentală, care, din păcate, nu a mai venit. Problema este că cetăţenii sunt cei care suferă, iar unii primari dau cioara din mână pe vrabia de pe gard“, a mai declarat directorul SC AQUACARAŞ SA.

Există însă şi localităţi care, din lipsă de fonduri, au apelat la AQUACARAŞ, cerând preluarea de către operatorul regional a sistemului de apă şi canalizare. Singura problemă legată de preluare este tariful, a recunoscut Anatoli Liber. Conform acestuia, mulţi aleşi locali îşi păstrează ideea că apa este agent electoral. „Cu toate acestea, recomandarea de la minister este să luăm sub operare toate comunele, noi fiind operatori regionali, înfiinţaţi pentru a accesa fonduri europene şi pentru a dezvolta sistemul de infrastructură în apă şi canal”, a mai spus directorul societăţii.

În ceea ce priveşte municipiul Caransebeş, valoarea lucrărilor se ridică la 20 de milioane de euro (inclusiv TVA) şi sunt prevăzute reabilitarea staţiei de tratare a apei, construirea unui nou rezervor de apă potabilă, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare, reabilitarea şi construirea staţiilor de pompare apă uzată şi reabilitarea staţiei de epurare existente de apă uzată.

De asemenea, în cadrul conferinţei de presă s-a făcut cunoscut faptul că aici lucrările pentru staţia de epurare au început în data de 14 mai, pentru reţelele de apă şi canalizare în 3 iulie, iar cele pentru staţia de tratare a apei în 10 octombrie.

Până în momentul de faţă, au mai spus reprezentanţii conducerii AQUACARAŞ, a fost extinsă reţeaua de distribuţie a apei potabile pe 0,96 km, din 6,892 km, cea de canalizare pe 0,250 km, din 20,168 km, staţia de epurare a fost reabilitată în proporţie de 5,26% organizare de şantier, împrejmuirea staţiei, defrişarea zonelor cu vegetaţie excesivă, finalizarea lucrărilor de demolare la platforma de nămol şi staţia de clorinare, iar staţia de tratare a apei potabile în proporţie de 3 %, fiind turnate fundaţiile.

Data finalizării întregului Proiect „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş-Severin” este 31 decembrie 2015.

Sonia BERGER