Hramul tradiţional al Mănăstirii Piatra Scrisă



Mănăstirea Piatra Scrisă şi-a sărbătorit hramul la praznicul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, în prezenţa Ierarhului şi a unui număr mare de credincioşi

Pentru Episcopia Caransebeşului, pentru credincioşii din Valea Timişului şi nu numai, prăznuirea hramului mănăstiresc de la Mănăstirea Piatra Scrisă reprezintă o zi de pelerinaj duhovnicesc şi de sărbătoare aleasă, de la începutul secolului XX.

În fiecare an, la praznicul ,,Duminicii Tuturor Sfinţilor”, mii de credincioşi vin la această sfântă mănăstire şi se închină icoanei Sfintei Treimi, apărute în mod miraculos pe ,,stânca de sub calea ferată”. Şi în acest an, cu prilejul hramului mănăstiresc, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la această mănăstire, alături de un sobor de preoţi, în prezenţa unei mulţimi de credincioşi care au umplut curtea aşezământului monahal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Nicolae Codrea, care va sluji la Catedrala episcopală ,,Învierea Domnului” din Caransebeş. Totodată, Chiriarhul a ţinut un cuvânt de învăţătură, punând la sufletul credincioşilor importanţa cinstirii sfinţilor, care mijlocesc înaintea tronului Preasfintei Treimi, pentru mântuirea noastră. ,,Să dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a arătat drumul spre veşnicie, prin calea bătătorită de sfinţii Săi. Să o urmăm şi noi, căci avem atâta nor de mărturie a slavei Sale prin osteneala sfinţilor”, a îndemnat părintele episcop pe credincioşii prezenţi.

În încheiere, Preasfinţia-Sa a evidenţiat lucrarea deosebită a obştii monahale de la Mănăstirea Piatra Scrisă, formată din şapte vieţuitori, care păstrează aprinsă candela monahismului în acest loc însemnat şi binecuvântat de Dumnezeu. În prezent, obştea monahală condusă de protosinghelul Paisie Sadici întreprinde eforturi de definitivare a ansamblului monahal aflat pe dealul de lângă biserica care găzduieşte de zeci de ani icoana nefăcută de mâini omeneşti a Sfintei Treimi.

Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căii ferate dintre Caransebeş şi Orşova, la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căii ferate, s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii să-i determine pe inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metri înspre apus de icoană. Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse, însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută Stânca Sfintei Treimi. Datorită infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822, de către Moise Buru Scriitorul din Caransebeş.

În anul 1929, familia Dragomir, din Slatina Mică, a ridicat o capelă ce adăposteşte icoana, în amintirea fiicei lor care a trecut la Domnul. În anul 1930, Episcopia Caransebeşului a construit o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotniţă, astfel apărând aşezarea monahală numită Schitul de la Piatra Scrisă. Poziţionarea la marginea Drumului european, fapt ce nu constituia confort duhovnicesc, a făcut ca, la iniţiativa părintelui ieromonah Hristofor Bucur, să se amenajeze pe dealul din vecinătatea schitului un nou corp monahal şi o biserică reprezentativă pentru aceste locuri. Hramul acestui schit constituie un prilej de pelerinaj la icoana Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă în fiecare an la praznicul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. Noua biserică a mănăstirii a fost târnosită în anul 2008, de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, la hramul aşezământului mănăstiresc.

Arhid. Casian RUŞEŢ