Get Adobe Flash player

Un sfânt fără aureolă, la muzeul caransebeşean


Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș și TVR Timișoara, a organizat miercuri, 13 noiembrie, o serie de evenimente dedicate mișcării de rezistență anticomunistă din Munții Banatului.
Astfel, au avut loc expunerea Rezistența anticomunistă în Valea Almăjului, prezentată de dr. Dacian Rancu, proiecția filmului documentar Sfinți fără aureolă – Nicolae Ciurică – ultimul partizan din Munții Banatului, în regia lui Constantin Mărăscu, prezentarea aparţinând Ninei Ceranu, președinte al Fundației Culturale Orient Latin din Timișoara, şi lansarea cărții Sfinți fără aureolă, autor Constantin Mărăscu, prezentată de Nina Ceranu, director al Editurii Eubeea.
La eveniment au participat scriitori, istorici, cadre militare şi clerici, precum şi Marius Damian, administratorul public al judeţului, o delegaţie numeroasă, alcătuită din elevi şi cadre didactice, având în frunte pe primarul comunei, Maria Damian, şi alţi reprezentanţi ai administraţiei publice, venind de la Teregova, localitatea unde trăieşte Nicolae Ciurică.
Rezistenţa anticomunistă din Valea Almăjului este o mai veche culegere de articole publicate în anul 2000 de prof. Pavel Panduru în revista locală Almăjul, din Bozovici. În prezentarea sa, Dacian Rancu, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, a amintit celor prezenţi despre faptul că, în Valea Almăjului, se cunosc foarte puţine date despre luptătorii din zonă. „Doresc să scot în evidenţă grupurile de luptători anticomunişti din această parte a Banatului. Este vorba despre Andrei Vădraru, care s-a mutat de la Mehadia în acea zonă, de Mihail Careba, care era de loc chiar de acolo, având o legătură şi cu grupul colonelului Ioan Uţă, care s-a retras în pădurile din hotarul localităţii Pârvova, acolo grupul mărindu-se cu luptători din zonă”, a spus Dacian Rancu.
Managerul muzeului a precizat că astfel de acţiuni se adresează în special elevilor de liceu, pentru ca ei să cunoască istoria localităţii lor, dar şi a zonei în care trăiesc.
Referindu-se la filmul Sfinţi fără aureolă – Nicolae Ciurică – ultimul partizan din Munţii Banatului, Nina Ceranu a afirmat că regizorul Constantin Mărăscu ştie să selecteze lucrurile foarte importante, esenţiale chiar, din tot ceea ce-şi propune să facă, aici fiind vorba despre un proiect pe care acesta îl susţine de foarte mulţi ani. „A luat contact cu toată lumea care a luptat împotriva unor nedreptăţi sociale şi politice, până la urmă, şi, lucru extraordinar, Constantin Mărăscu încearcă să tezaurizeze, prin film şi prin carte, memoria acestor oameni care au avut curajul să înfrunte vitregiile, şi ale naturii, şi ale opresorilor. Eu sunt în temă cu ceea ce s-a întâmplat în acel regim, pentru că am editat mai multe cărţi ale oamenilor care au fost în închisorile comuniste, oameni care nu aveau altă vină decât aceea că nu credeau în valorile pe care cineva ni le impunea din afară. Probabil că şi acum, dacă ar trăi câte un personaj din filmele şi din cărţile lui Constantin Mărăscu, s-ar revolta vizavi de ceea ce se întâmplă şi la ora actuală, aceasta nefiind pe placul lor”, a spus Nina Ceranu.
Constantin Mărăscu a vorbit despre proiectul Sfinţii necunoscuţi ai Banatului, care a continuat cu Sfinţi fără aureolă, precizând că el a demarat în urmă cu 10 ani, timp în care a realizat pentru Televiziunea Română 54 de episoade, anul trecut făcând încă două. Filmele au fost difuzate pe TVR Timişoara şi TVR 3, două dintre ele fiind premiate pe TVR 1, iar unul pe TVR Internaţional. „Pornind de la aceste filme, m-am gândit să trec la carte, adică o parte dintre interviurile pe care le-am realizat, fiind vorba despre istorie orală, am hotărât să le trec într-o carte. N-am reuşit decât nouă portrete, iar până la 54 mai am de lucru… Dar eu cred că această carte, pe care o distribui gratuit, apariţia ei fiind cofinanţată de Fundaţia Culturală Orient Latin şi de Consiliul Judeţean Timiş, va ajunge în şcoli, la muzee, la instituţii de cultură în principal, şi chiar la administraţiile locale sau judeţene”, a spus Constantin Mărăscu.
Vorbind despre personajul principal al filmului şi al cărţii, Nicolae Ciurică, din Teregova, Constantin Mărăscu a adăugat că acesta este carismatic, este fălos la 1,80 metri şi la 90 de ani, iar acasă se consideră că este bărbatul în forţă, bărbatul verde. „Chiar a fost un om tenace, care a luptat cu arma în mână, deşi nu chiar de la începuturile mişcărilor partizanilor, deci nu din 1949, ci de undeva din 1951. Deşi a luptat patru ani, a făcut 15 ani de închisoare, şi este un om care merită să fie pomenit şi în film, şi în carte”.
Bogdan NAUM

Traducere