Get Adobe Flash player

bratescu

54 de ani de Caransebeş

 La mijlocul săptămânii trecute, Sala de festivităţi a Episcopiei a găzduit lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, al prof. Constantin Brătescu, eveniment catalogat drept un praznic al istoriei bisericeşti bănăţene. Cartea, care apare la 102 ani de la publicarea „Monografiei oraşului Caransebeş”, scrisă de protopopul Andrei Ghidiu şi profesorul Iosif Bălan, îşi propune să reînnoade firul evenimentelor istorice petrecute între 1865 şi 1919, într-o lucrare nu completă, dar încărcată de noutăţi. (C. Senco)

Joi, 24 noiembrie, în Sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului a avut loc lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, scris de prof. Constantin Brătescu. Volumul este cu atât mai important cu cât el a apărut după 102 ani de la publicarea „Monografiei oraşului Caransebeş”, scrisă, la acea vreme, de protopopul Andrei Ghidiu şi prof. Iosif Bălan. De această dată, prof. Constantin Brătescu a încercat să reînnoade firul evenimentelor istorice petrecute între 1865 şi 1919, într-o lucrare monografică, poate nu completă, dar încărcată de noutăţi. Lansarea cărţii „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, a fost catalogată de pr. Daniel Alic, consilierul cultural al Episcopiei Caransebeşului, drept un praznic al istoriei bisericeşti bănăţene. Continuă să citești

File de monografie caransebeşeană

Joi, 24 noiembrie, în Sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului va avea loc lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, scrisă de prof. Constantin Brătescu. „S-au scurs 102 ani de la apariţia Monografiei oraşului Caransebeşdatorată protopopului Andrei Ghidiu şi profesorului Iosif Bălan. Noi încercăm să reînnodăm firul evenimentelor istorice dintre anii 1865 – iunie 1919, într-o lucrare monografică, nu completă, dar cu multe noutăţi. În primul rând, anul 1865 este cel al reînfiinţării Episcopiei istorice a Caransebeşului. În al doilea rând, pentru că, în acea perioadă, întreaga populaţie a oraşului Caransebeş, trecea de la rigorile unei conduceri şi administrări de tip militar, care s-a practicat fără întrerupere între 1718-1872 şi fără multe drepturi cetăţeneşti, la regimul constituţional consfinţit prin legi organice. În al treilea rând, pentru că în această perioadă Banatul istoric, prin principalele aşezări urbane, dar şi prin multe din spaţiul rural, înregistrează mari progrese în domeniul industriei, comerţului, transporturilor rutiere şi feroviare. Continuă să citești

Traducere