54 de ani de Caransebeş


 La mijlocul săptămânii trecute, Sala de festivităţi a Episcopiei a găzduit lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, al prof. Constantin Brătescu, eveniment catalogat drept un praznic al istoriei bisericeşti bănăţene. Cartea, care apare la 102 ani de la publicarea „Monografiei oraşului Caransebeş”, scrisă de protopopul Andrei Ghidiu şi profesorul Iosif Bălan, îşi propune să reînnoade firul evenimentelor istorice petrecute între 1865 şi 1919, într-o lucrare nu completă, dar încărcată de noutăţi. (C. Senco)

Joi, 24 noiembrie, în Sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului a avut loc lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, scris de prof. Constantin Brătescu. Volumul este cu atât mai important cu cât el a apărut după 102 ani de la publicarea „Monografiei oraşului Caransebeş”, scrisă, la acea vreme, de protopopul Andrei Ghidiu şi prof. Iosif Bălan. De această dată, prof. Constantin Brătescu a încercat să reînnoade firul evenimentelor istorice petrecute între 1865 şi 1919, într-o lucrare monografică, poate nu completă, dar încărcată de noutăţi. Lansarea cărţii „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, a fost catalogată de pr. Daniel Alic, consilierul cultural al Episcopiei Caransebeşului, drept un praznic al istoriei bisericeşti bănăţene. „Spun aceasta, pentru că, odată cu cartea, este prăznuit şi autorul ei, prof. Constantin Brătescu, cel care de mai bine de 20 de ani şi-a dedicat eforturile descoperirii istoriei noastre bisericeşti. Domnia-sa este cel care a scris pentru prima dată despre personalitatea Bisericii din epoca modernă a României, Episcopul Ioan Popasu. Sub semnătura lui a mai apărut un volum închinat protopopului Andrei Ghidiu, dar şi volumul «Biserica strămoşească din Banatul de Sud, în apărarea credinţei strămoşeşti», o lucrare amplă şi valoroasă”, a mai spus pr. Alic.

La rândul lui, dr. Ovidiu-Laurenţiu Roşu, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, a făcut referiri la cei 35 de ani în care, aflat la cârma Arhivelor din Caraş-Severin, Constantin Brătescu a adunat informaţii şi acum oferă cititorilor o monografie a municipiului. „Caransebeşul este un oraş cu bune şi rele, cu o evoluţie distinctă de-a lungul istoriei. Această carte are o şansă deosebită: aceea a unei experienţe de mai mulţi zeci de ani, şi aici veţi regăsi informaţii deosebit de valoroase”, a mai spus Ovidiu-Laurenţiu Roşu.

Doru-Dinu Glăvan, cel care a şi semnat „Argumentul” cărţii, a recunoscut că a fost printre primii căruia autorul i-a mărturisit că lucrarea e aproape finalizată. „Sunt printre cei puţini care am avut privilegiul să văd manuscrisul, şi m-a onorat rugămintea de a scrie un «Argument» pentru această carte, care cred că este una dintre cele mai adevărate cărţi de istorie”, a mai spus Doru-Dinu Glăvan.

Dr. Dumitru Jompan, în discursul său, s-a oprit asupra finalului volumului, aşa-zisul „aparat ştiinţific” al cărţii. „Mă bucur nespus pentru apariţia acestui volum, care reprezintă un izvor important de informaţii, şi aştept cu nerăbdare următorul volum, despre care am aflat că este deja pe jumătate conturat”, a mai adăugat Jompan.

Prezent la eveniment, primarul Marcel Vela a vorbit asistenţei despre importanţa evenimentului. „Dincolo de privilegiul de a citi şi de a ne imagina evenimentele petrecute în acea perioadă în evoluţia Caransebeşului, avem azi ocazia să-i mulţumim unui om care a muncit şi s-a jertfit ca să scoată la lumină, ştergând praful de pe documentele şi manuscrisele pe care ni le pune la îndemână. Sunt convins că nu doar cei de faţă ne vom ruga pentru sănătatea autorului, spre a scoate la lumină alte evenimente petrecute aici încă din perioada Medievală până după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a mai spus primarul municipiului.

La rândul său, P.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, referindu-se la perioada pe care o traversăm, de pregătire pentru întâmpinarea Praznicului Naşterii Mântuitorului, a spus că acest eveniment cultural se înscrie între altele, importante, petrecute acum în Episcopia Caransebeşului. „Participăm la un moment cu totul deosebit, pentru că dl. profesor vine să ne bucure şi să ne lumineze asupra unei perioade dificile, pe care oraşul Caransebeş a traversat-o la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Îi mulţumim domnului profesor şi-l rugăm să continue”, a mai declarat P.S. Lucian.

Autorul cărţii a recunoscut că, până să ajungă în acest format, cartea a necesitat un efort susţinut, întins pe perioada mai multor decenii. „Cartea nu putea să apară mai devreme, decât atunci când a îndeplinit exigenţele mele pentru tipărirea ei. Cei care o vor citi vor observa că sursele de informare sunt, majoritar, arhivistice. Evenimentele la care facem referire sunt, poate, pentru prima dată consemnate şi analizate după metodele istoriografice moderne. Cartea tratează viaţa oraşului din momentul reînfiinţării Episcopiei Caransebeşului, şi luna iulie 1919, când Armatele Române au intrat în Banat şi s-a putut vorbi de instaurarea administraţiei româneşti. Le mulţumesc acum şi celor care m-au ajutat la tipărirea ei, pentru că numai munca şi voinţa mea nu ar fi fost suficiente”, a mai adăugat autorul.

Cartea are 365 de pagini şi a fost tipărită la Editura Dalami din Caransebeş.

Carmen SENCO