Get Adobe Flash player

monografie

Ghidul Vaii Bistrei

Începând cu această ediţie, vom publica o serie de articole documentare privind câteva comune situate pe Valea Bistrei. Informaţiile se referă la mai multe domenii de interes pentru cititori, cum ar fi existenţa vieţii în perimetrul localităţii, atestarea documentară, structura populaţiei, viaţa spirituală şi economică. În numărul din această săptămână vom vorbi despre comuna Obreja şi satele aparţinătoare, Ciuta, iaz şi Var. (A. Boţa)

Obreja

Am putea începe descrierea comunei Obreja cu vestita doină „La Obreja-ntr-o grădină”, a renumitului doinitor al Banatului, şi nu numai, Achim Nica.

Comuna Obreja are în componenţa sa satele Ciuta, Iaz, Obreja şi Var, despre care ne vom strădui să scoatem în evidenţă tot ce l-ar putea interesa pe cititor.

Comuna Obreja se află la o distanţă de 9 km faţă de Caransebeş şi ocupă cursul inferior al râului Bistra. Existenţa vieţii umane pe teritoriul comunei este atestată încă din Epoca Neolitică de tip Vinga, continuându-se cu Epoca Bronzului. Cele mai semnificative urme de aşezări sunt atestate îndeosebi în satele Iaz şi Ciuta. „În perimetrul localităţilor Iaz şi Ciuta au fost descoperite o seamă de obiecte arheologice de mare valoare. În staele respective a fost descoperită de către arheologul Richiard Petrowski o porţiune din drumul roman care duce de la Tibiscum la Ulpia Traiana. Pe teritoriul satului Iaz a fost descoperită o vilă rustică şi tot aici învăţătorul Patrichie Puraci a descoperit câteva fragmente din marmură cu o inscripţie în limba latină”1. Continuă să citești

File de monografie caransebeşeană

Joi, 24 noiembrie, în Sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului va avea loc lansarea volumului „Oraşul Caransebeş, între anii 1865-1919. File de monografie”, scrisă de prof. Constantin Brătescu. „S-au scurs 102 ani de la apariţia Monografiei oraşului Caransebeşdatorată protopopului Andrei Ghidiu şi profesorului Iosif Bălan. Noi încercăm să reînnodăm firul evenimentelor istorice dintre anii 1865 – iunie 1919, într-o lucrare monografică, nu completă, dar cu multe noutăţi. În primul rând, anul 1865 este cel al reînfiinţării Episcopiei istorice a Caransebeşului. În al doilea rând, pentru că, în acea perioadă, întreaga populaţie a oraşului Caransebeş, trecea de la rigorile unei conduceri şi administrări de tip militar, care s-a practicat fără întrerupere între 1718-1872 şi fără multe drepturi cetăţeneşti, la regimul constituţional consfinţit prin legi organice. În al treilea rând, pentru că în această perioadă Banatul istoric, prin principalele aşezări urbane, dar şi prin multe din spaţiul rural, înregistrează mari progrese în domeniul industriei, comerţului, transporturilor rutiere şi feroviare. Continuă să citești

Traducere