Poezia, o formă de a trăi


La un an de la publicarea primului volum de poezii, „Nopţi fără tine”, al caransebeşeanului stabilit în Spania, Călin Pamparău, în această toamnă va avea loc prezentarea volumului în localitatea Rojales (Alicante), cu sprijinul dnei consilier de cultură Inma Chazarra, poetul fiind totodată invitat la „Sărbătoarea cărţilor”, manifestare la care vor participa mai mulţi scriitori români.

În acest timp, Călin Pamparău a tradus poeziile Veronicăi Micle, aceasta nefiind până acum tradusă în limba spaniolă, şi le va publica într-o antologie poetică la Editura Ediciones Azorin.

Poezia română, în general, nu este cunoscută la nivel internaţional, un posibil motiv fiind limba noastră. În 1932, Eugen Ionescu se întreba: «Ce triste circumstanţe au făcut ca România să fie figurantă în cultură?». Aşa cum mulţi ne întrebăm şi acum, dar nu putem da un răspuns. În spaţiul cultural românesc s-a speculat de multe ori ideea cu frustraţia marilor noastre voci, precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Tristan Tzara, care au fost alungaţi din mediul în care s-au format, unii chiar transformându-se în obiectiv nedrept de critică, susţinând inclusiv o încercare deliberată de a folosi marginalitatea într-o formă axiologică ce demonstrează nu numai ignoranţă, ci şi un tendenţios sfârşit”, spune poetul care a adunat deja creaţii pentru un al doilea volum de versuri.

Fiind pasionat de opera lui Mihai Eminescu şi epoca romantică în general, Călin Pamparău a început o analiză în profunzime a poeziilor sale, dar şi studierea marelui poet romantic spaniol Gustavo Adolfo Bécquer, deoarece a constatat similitudini în multe dintre poeziile celor doi scriitori.

Poetul critică situaţia culturală din zilele noastre, spunând că tânăra generaţie nu are niciun interes să pătrundă în lumea fabuloasă a lecturii şi evoluţiei intelectuale.

Poezia e o formă de a trăi, te ajută a creezi şi să descoperi o lume nouă, să-ţi faci o filosofie de viaţă, te ajută să simţi că trăieşti şi să fii mai fericit într-o societate total dezinteresată de cultură şi umanitate în general”, a adăugat Călin Pamparău.

Mădălina DOMAN