Marţi, 3 decembrie, Caransebeşul a găzduit un eveniment cultural în cadrul căruia au fost lansate nu mai puţin de… 24 de volume, şi asta în decurs de doar două ore. În Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei locale – primarul Marcel Vela, viceprimarul Cornel Galescu, city-managerul Nicolae Borcean, secretarul Primăriei, Ana Bratu, consilieri locali –, dar şi mulţi scriitori, cadre didactice şi elevi de la liceele din municipiu, cu toţii participând la lansarea cărţilor „Restituiri” şi „Banat, valoare şi conştiinţă”, de col. (r) Andrei Ghidarcea, şi „Cărăşeni de neuitat”, volumele I-XII, semnate de prof. univ. dr. Constantin Falcă.
Moderatorul manifestării, Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”, organizatoare, alături de Primăria Caransebeş, a evenimentului de marţi, a făcut o scurtă prezentare a autorilor lansaţi, arătând că cei doi sunt două personalităţi de marcă ale culturii bănăţene. Întâmplător sau nu – a spus Mircea Moscovici –, Andrei Ghidarcea s-a născut în data de 25 octombrie 1928, chiar de Ziua Armatei. De-a lungul timpului, a fost ofiţer activ 37 de ani, în 1968 fiind şeful Casei Armatei din Caransebeş, iar vreme de opt ani a predat Istoria la Liceul „Traian Doda”. Pentru activitatea depusă în cei 37 de ani ca ofiţer activ, a fost recompensat cu medalii şi decoraţii: Ordinul „Meritul Militar”, cl. I, II, III, Medalia „Meritul Militar”, cl. I şi II, „Medalia Muncii”, Ordinul „23 August” etc. Din anul 1993, este preşedintele Filialelor Caraş-Severin şi municipală ale Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, iar în 2003 a fost făcut Cetăţean de onoare al Caransebeşului.
Despre Constantin Falcă, directorul Bibliotecii Municipale a spus că s-a născut la Răcăşdia, în 26 mai 1942, fiind profesor universitar doctor, coordonator de doctorat, expert evaluator CNCSIS, medicină veterinară. Este autor şi coator la 23 de cărţi cu caracter profesional, a scris 203 lucrări ştiinţifice, publicate şi comunicate în ţară şi străinătate, şi este coautor la inovaţii. În 2004 i-a fost decernat titlul de „Omul Anului”, de către Institutul Biografic American, a primit premiul anual „Persona Maxima”, acordat de Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa, şi premiul „Traian Săvulescu”, al Academiei Române, în anul 2007.
În discursul său, primarul Marcel Vela a apreciat eforturile celor doi autori de a aduce în prezent fapte ale înaintaşilor, care constituie motive de mândrie, dar şi ale oamenilor contemporani, aşa cum a făcut, în cele 22 de volume publicate până acum, prof. univ. dr. Constantin Falcă.
„Domnul colonel Ghidarcea este, în rezervă, mai activ decât atunci când a fost activ. L-am cunoscut când am venit la Caransebeş, în 1968, pe când era şeful Casei Armatei, şi pot să vă asigur că am avut ce învăţa de la domnia-sa”, a spus col. (r) Iosif Andronescu. Vorbind despre cartea „Restituiri – Patriotism, Onoare, Demnitate”, el a afirmat că, pentru scrierea ei, autorul a adunat informaţii timp de 40 de ani, prezentând între coperţile sale un număr de 61 de personalităţi militare – doi mareşali, un comandor şi 58 de generali. „După ce spune că face o incursiune în istorie, colonelul Ghidarcea scrie că a vrut să dea un semn, pentru a nu lăsa uitarea să se aştearnă peste memoria noastră colectivă. Acum, când grijile tuturor sunt îndreptate doar către ziua de mâine, legăturile cu trecutul sunt aruncate în uitare, iar noţiunile Patrie şi Patriotism au devenit desuete, este necesar să aducem în atenţia generaţiilor de astăzi fapte care au făcut să apară în toată măreţia lui sufletul poporului nostru, dragostea lui pentru pământ”, a mai spus col. (r) Iosif Andronescu.
Despre cea de a doua carte a col. (r) Andrei Ghidarcea – „Banat, valoare şi conştiinţă” –, care evocă 21 de ofiţeri şi generali ai Armatei Române, a vorbit istoricul Constantin Brătescu. El s-a oprit mai mult asupra generalului Ion Drăgălina, evocând atât viaţa de familie a acestuia, faptul că a avut şase copii, patru fete şi doi băieţi, pe care i-a luat cu el pe front, cât şi întâlnirile cu Regele Ferdinand I al României, stăruind asupra testamentului generalului: „Băieţilor, iubiţilor mei fii, Corneliu şi Virgiliu, pe lângă binecuvântarea mea, le las biblioteca şi armele mele şi îi rog a se mulţumi cu atât cât nu mi-a fost dat în toată munca ce am desfăşurat să agonisesc mai mult. […] Doresc din toată inima ca şi ei să urmeze calea pe care am mers şi să nu se abată niciodată de la datorie. Iar cinstea să le fie mai presus de toate”. Istoricul caransebeşean a vorbit pe scurt şi despre generalul Corneliu Drăgălina şi despre maiorul Gheorghe Eminescu, nepotul lui Mihai Eminescu, amintit şi el în carte, în contextul celui de Al Doilea Război Mondial.
Jurnalistul timişorean Ion Medoia a vorbit despre „Cărăşeni de neuitat”, ciclu semnat de prof. univ. dr. Constantin Falcă. „Este o carte-eveniment, un serial de 22 de volume, o veritabilă frescă a Banatului Istoric, care debutează cu figurile proeminente ale Caraşului din anii 1700. Cele 22 de volume însumează 3.700 de pagini, 1.200 de fotografii, ilustrând cu portrete inedite 2.200 de personalităţi din această zonă. Primul volum a apărut în 2008, iar acum, în 2013, s-au făcut 22, ceea ce înseamnă o medie de patru, cinci pe an”. Ion Medoia a mai vorbit celor prezenţi despre greutăţile întâmpinate de autor atunci când colegul său, cu care a lucrat la carte, Petru Ciurea, a trecut în nefiinţă la începutul acestui an, la vârsta de 87 de ani, precum şi despre celelalte două volume, finalizate deja pentru tipar. În încheiere, ziaristul a dezvăluit un mic „secret” al autorului: „Puţină lume ştie că prof. univ. dr. Constantin Falcă poartă în permanenţă în geantă un catastif pe care îl actualizează cu potenţialii eroi ai cărţilor lui”.
Aşa cum se obişnuieşte, la sfârşit a vorbit autorul, Constantin Falcă mulţumind organizatorilor, personal primarului marcel Vela şi directorului Mircea Moscovici, pentru implicarea în buna desfăşurare a acţiunii, mărturisind că aceste cărţi s-au făcut cu multă trudă şi că „serialul va continua atât cât mă vor ţine puterile”. Autorul nu l-a uitat pe mentorul său, Petru Ciurea, scrisoarea către acesta, căreia i-a dat citire, punând punct acestui eveniment cultural, printre ultimele găzduite de Caransebeş în acest an.
Ştefan ISAC
Sonia BERGER
