Get Adobe Flash player

La Caransebeş s-a pornit Centenarul

Vizualizari: 905

De puţine ori a mai fost Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş atât de plină cum s-a întâmplat să fie miercuri, 7 noiembrie, când a găzduit prima acţiune din cadrul Proiectului „Centenar 2018 – ducem România mai departe prin cultură, tradiţie şi spiritualitate”, desfăşurată sub egida Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, organizat de Asociaţia Centrul Cultural „Ardealul”, din Subcetate – Harghita, în colaborare cu Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru”.

Au fost prezenţi în sală oameni de cultură, istorici, muzeografi, arhivari, cadre didactice, artişti, consilieri locali şi reprezentanţi ai administraţiei judeţene.

După momentul solemn al intonării Imnului naţional în interpretarea de excepţie a corului Catedralei, dirijat de pr. Gheorghe Tistu, amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a vorbit despre însemnătatea zilei de 25 octombrie, pe stil vechi, 7 noiembrie pe stil nou, pentru oraşul Caransebeş. „Exact acum 100 de ani, dar la ora 18, aici, în această sală, a avut loc un mare eveniment, descris în detaliu în «Foaia Diecezană» a acelor vremuri. Chiar dacă nu suntem îmbrăcaţi ca atunci, vom avea cu siguranţă înflăcărarea acelor oameni. Acest lucru este posibil ca urmare a aprobării, de către Ministerul Culturii, a unuia dintre cele 11 proiecte depuse de noi pentru a marca aşa cum se cuvine Centenarul, dar şi datorită sprijinului acordat de Prefectura Caraş-Severin. În acest sens, am propus decorarea acestei săli cu tablouri care să reprezinte toate figurile importante de la acel moment. Avem, acum, patru asemenea personalităţi, reunite în trei tablouri, dar ne dorim încă patru, lucru pe care îl vom realiza, poate, la anul. Am avut noroc să găsim şi un pictor, pe care l-am întâlnit la o galerie de artă din Timişoara, el fiind reprezentat de «Năsui Collection&Gallery», am aflat că este reşiţean şi, chiar dacă suma oferită de noi a fost mult mai mică decât cea la care i se vindeau tablourile, s-a pus pe treabă. Daniel Brici este unul dintre cei mai talentaţi tineri portretişti, lucrările sale fiind expuse în galerii din România, Italia, Olanda, Elveţia şi Danemarca”, a adăugat Ioan Cojocariu.

Tabloul care îl reprezintă pe dr. Cornel Corneanu, cel care a fost vicepreşedintele Partidului Naţional Român din Caransebeş, secretarul Episcopiei şi cel care a înmânat Regelui Ferdinand Proclamaţia de Unire, a fost dezvelit de Constantin Brătescu şi Ioan Cojocariu, cel care îl înfăţişează pe Miron Crsitea, Episcopul Caransebeşului, cel care avea să devină Mitropolit Primat şi apoi Patriarh al României, a fost dezvelit de arh. dr. Casian Ruşeţ, consilier cultural al Episcopiei Caransebeş, şi Viorel Ciubîcă, preşedintele Asociaţiei Culturale „Ardealul” din Subcetate, iar ultimul, cel cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, de către actualul city-manager, Andrei Ungur, şi fostul city-manager al municipiului, Nicolae Borcean. A mai fost, de asemenea, dezvelită o placă de granit cu dimensiunile de 1,5/1,5 metri, realizată tot de artistul Daniel Brici, care conţine textul „Rezoluţiunii” din 7 noiembrie, votată în sala în care a avut loc festivitatea, de către Adunarea Cetăţenească din Caransebeş, precum şi componenţa Consiliului Naţional Român din Caransebeş, oficiile fiind făcute de regizorul Ioan Cărmăzan şi Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.

În continuare, Ioan Cojocariu a vorbit despre ceea ce a numit un „personaj deosebit, un miracol” – steagul cu care delegaţia caransebeşeană a fost prezentă la Adunarea de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, care a aparţinut Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş. Drapelul a fost descoperit întâmplător în podul unei case şi a fost recondiţionat şi conservat în laboratoarele Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, iar acum se află în foaierul Casei de Cultură „George Suru” din municipiu.

În discursul său, primarul Felix Borcean le-a mulţumit celor prezenţi pentru faptul că sunt acolo în acest moment, unul extraordiar pentru Caransebeş – evenimentul care marchează începutul unei serii de manifestări nu numai în municipiu, ci şi în Banat şi întreaga ţară. „Data aceasta de 7 noiembrie ne dovedeşte că noi, caransebeşenii, facem parte dintr-un oraş curajos, şi spun asta pentru că am fost, în anul 1918, al treilea oraş ca importanţă în această ecuaţie a Unirii provinciilor istorice româneşti. Au fost înaintea noastră oraşe mari, a fost Alba Iulia, evident, a fost Aradul, şi apoi am fost noi, Caransebeşul. Făcând un arc peste timp, eveniment la care cu toţii am fost părtaşi – Revoluţia din Decembrie 1989 –, îmi aduc aminte că şi atunci am fost al treilea oraş, după Timişoara şi Lugoj, pe această axă bănăţeană, care a avut curajul, la vremea respectivă, să se scuture de dictatura regimului comunist, care, trebuie să recunoaştem, încă ne mai bântuie. Înainte de a începe această festivitate, mă întrebam dacă noi, cei de astăzi, reuşim să ne ridicăm la înălţimea importanţei acestui eveniment. Ne-am străduit, prin ceea ce aţi văzut astăzi, prin felul în care arată sala, şi trebuie să recunoaştem că noi trăim vremuri mult mai liniştite faţă de cele care se petreceau în urmă cu 100 de ani. Noi suntem datori să sărbătorim, ei, cei de acum 100 de ani, au fost creatorii, părinţii unei naţiuni. Noi, astăzi, prin tot ceea ce vedeţi aici, prin toţi cei care suntem aici, încercăm să dăm această aură formidabilă pe care ar trebui să o aibă acest eveniment – aniversarea marelui act al Unirii din Decembrie 1918”, a spus Felix Borcean.

Programul manifestării a continuat cu o sesiune de prelegeri susţinute de arh. dr. Casian Ruşeţ, prof. Floarea Nistea – „Regele Ferdinand, reîntregitorul României”, prof. Anda Elena Ianoşi – „Ioan al Munţilor”, şi Anca Vâlcan, care a citit comunicarea prof. dr. Dorel Marc – „Personalităţi din Harghita – participanţi la Marea Unire”.

După ce Ioan Cojocariu a prezentat, pe scurt, cartea „Contribuţia românilor din Banatul de Sud la Marea Unire. De la precursori la făuritori”, semnată de Constantin Brătescu, ştafeta a fost preluată de arh. dr. Casian Ruşeţ. „Fireşte, ar fi multe de spus despre această lucrare, care reuneşte cercetările şi studiile autorului referitoare la contribuţia românilor din Banatul de Sud la Marea Unire, iar această contribuţie se împarte în două capitole importante, respectiv acţiunile politice ale românilor caraş-severineni în slujba Marii Uniri, şi cultura românească din Banat, factor important în pregătirea Marii Uniri. Avem parte în volum şi de bibliografie, de lucrări de specialitate, şi articole, precum şi periodice. Lucrările domnului Brătescu sunt dedicate bănăţenilor, şi în mod special caransebeşenilor. De aceea, apreciez contribuţia domnului profesor, prin această lucrare, la mai buna înţelegere a acestui moment. Chiar evenimentul pe care îl evocăm astăzi se găseşte în unul dintre studiile pe care domnul Brătescu le publică în această carte”, a spus reprezentantul Episcopiei Caransebeşului.

După discursul reprezentantului Casei Corpului Didactic, cea care deţine Editura „Gheorghe Magas”, la care a văzut lumina tiparului volumul lansat, a vorbit publicului şi autorul, care a spus că volumul însumează 14 studii, aşezate într-o ordine firească în cele două componente ale cărţii. „Am ţinut să adun aceste studii într-o carte şi dintr-un motiv strict personal. Cei care vor trece vreodată prin comuna I.L. Caragiale, fostă Haimanale, vor putea vedea un monument cu un dorobanţ cu puşcă, iar pe soclul monumentului, pe trei laturi, sunt trei liste mari cu cei care au murit în timpul Primului Război Mondial. Acolo sunt trecute şi nume din familia mea, din cele patru ramuri ale familiei mele. Sunt Brăteşti, Nicoleşti, Marineşti şi din familia Ioniţă. Acesta este motivul personal, pentru că ei au murit atunci pe frontul care dorea cu tot dinadinsul să treacă munţii şi să dezrobească acest pământ pe care noi îl iubim – Transilvania, cu Banatul, cu Maramureşul, cu Crişana, cu părţile Aradului”, a mai spus Constantin Brătescu.

În încheierea manifestării a avut loc lansarea revistei „Interferenţe”, publicaţie editată de Casa de Cultură „George Suru”, în colaborare cu Clubul de la Timişoara. Ioan Cărmăzan, redactorul-şef al revistei, a spus că „Interferenţe” este scoasă cu oameni din Caransebeş, iar membrii Clubului de la Timişoara rămân o prezenţă constantă în paginile ei. „Cred că revista poate să meargă mai departe, studiez posibilitatea – şi am vorbit cu domnul primar – s-o ridicăm şi on-line, ceea ce, sigur, implică participări mai multe. Am şi discutat deja cu cineva care se ocupa de revista lui Augustin Buzura, acum e liberă, şi e posibil să o conving să ne ajute să ieşim şi on-line. Odată cu revista se ridică tot, inclusiv municipiul Caransebeş, care, în timp, a devenit un pol al culturii din Banat”, a adăugat Ioan Cărmăzan.

Consilierul editorial Nina Ceranu, redactor-şef al revistei „Orient Latin”, a vorbit despre necesitatea unei reviste la Caransebeş, însă a afirmat că e posibil ca, în viitor, Clubul de la Timişoara să nu mai poată susţine apariţia ei. „Ar fi nevoie de o echipă tânără, care este trecută în caseta de redacţie, dar cu care nu ne întâlnim. Comunicarea noastră se face pe mail, pe Facebook, primim materiale, dar într-o revistă trebuie nume”. Nina Ceranu a mai spus că ar fi benefică pentru viitorul publicaţiei atragerea elevilor talentaţi din liceele caransebeşene, însă trebuie găsită o modalitate pentru a-i atrage şi a-i încuraja să scrie.

Ziua s-a încheiat la Casa de cultură, cu un spectacol în cadrul căruia au evoluat Ansamblul „Doina Banatului” din Caransebeş, Grupul instrumental „Lira” din Subcetate – Harghita, Ansamblul „Spice Mureşene” din Târgu Mureş, precum şi soliştii vocali Roxana Truta, Paula Niţă şi Ovidiu Furnea.

Sonia BERGER

Traducere