Din vremi străvechi, un deal a dobândit un nume legat de închinarea către Dumnezeu. Nimeni din cei de azi nu are vreo informaţie de unde anume îşi are începutul această denumire a dealului („Radeş” = „Loc de rugăciune”), însă, cu certitudine, în vremuri demult apuse, a fost în acest loc un altar de rugăciune.
În anul 1977 a fost prima intenţie de a se face o mănăstire pe Dealul Radeş. Preotul satului Petroşniţa, Ioan Sârbu, a propus părintelui Onufrie Ocu (ctitorul şi duhovnicul mănăstirii) să ridice o mănăstire pe terenul parohiei din Dealul Radeş. La momentul respectiv nu s-a putut concretiza dorinţa părintelui Sârbu.
Însă, în anul 2005, părintele Onufrie, recent întors de la Sfântul Munte Athos din cauza unei probleme de sănătate, i-a reamintit părintelui Sârbu de dorinţa de a face o mănăstire în Petroşniţa.
În vara anului 2005 s-au făcut toate formalităţile pentru înfiinţarea noii mănăstiri, iar în 14 septembrie, Preasfinţitul Părinte Episcop Laurenţiu Streza a sfinţit piatra de temelie şi locul unde avea să se construiască biserica.
În vara aceluiaşi an s-a deschis şi drumul de acces spre mănăstire, până atunci neexistând nici măcar o cărare până acolo, iar în fiecare an s-a continuat consolidarea acestuia.
În anul 2006 s-a început construirea unui mic corp de chilii cu paraclis, o magazie pentru materiale şi cameră pentru muncitori, iar între timp s-au făcut pregătiri pentru construirea bisericii.
În 2007 s-a săpat fundaţia pentru biserică şi s-au adunat o parte din materialele necesare pentru zidire.
În anul 2008 s-a turnat temelia bisericii şi s-au terminat lucrările de interior şi finisaj la corpul de chilii.
În 2009 s-au ridicat zidurile până sub geamurile bisericii şi, tot atunci, au început să vină şi primele maici, dintre care cea care a rămas alipită sufleteşte de acest loc, monahia Nectaria Murariu, a fost numită stareţă. Apoi, s-au alăturat şi alte vieţuitoare.
Anul 2010 a fost anul de vârf, în care s-a terminat de construit biserica, tencuindu-se interiorul ei, iar la sfârşitul anului, în ziua de 11 decembrie, a avut loc prima Sfântă Liturghie în lăcaşul de cult, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.
În anul 2011, s-a reuşit acoperirea bisericii cu tablă de cupru, s-a terminat de finisat exteriorul, s-au făcut scările şi aleea din faţa bisericii.
În anul 2012, în ziua de 16 septembrie, a avut loc târnosirea bisericii cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, de către Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, biserica fiind şi pictată la iniţiativa şi sub îngrijirea părintelui Onufrie, a monahiei Nectaria şi a celorlalte vieţuitoare.
Mădălina DOMAN
