Miercuri, 7 noiembrie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş, a avut loc lansarea cărţii „Cărările Speranţei”, de Ileana Silveanu, apărută la Editura Eurostampa din Timişoara. Acest al unsprezecelea volum prezintă frânturi din istoria nescrisă a regimului comunist din România pe aceste meleaguri. La eveniment au participat reprezentanţi ai Primăriei municipiului Caransebeş, ai Bibliotecii „Mihail Halici”, preoţi, profesori, elevi ai Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” şi ai Liceului Pedagogic „C.D. Loga”, precum şi numeroşi iubitori şi pasionaţi de istoria Banatului Montan.
„În toate cele 11 volume sunt descrise fapte, se scrie despre oameni care au devenit victime ale regimului abuziv şi dictatorial, care au luptat pentru crezul şi libertatea lor, care şi-au sacrificat libertatea şi viaţa pentru demnitatea naţională şi credinţa strămoşească”, a spus, în cuvântul său, Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale. La rândul lui, pr. prot. Mihai Drăgan a transmis asistenţei mesajul P.S.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi şi-a exprimat părerea conform căreia fiecare carte care apare este ca un copil care se naşte, creşte şi, la rândul lui, produce valori. „O carte creşte în dimensiunea ei atunci când este citită, când este înţeleasă şi când mesajul ei este urmat”, a mai adăugat părintele. „Bucuria noastră trebuie să fie pe măsura eforturilor doamnei Silveanu, de a fi elaborat o lucrare monumentală legată de această perioadă sumbră din istoria neamului nostru, care parcă a avut menirea sugrumării personalităţii şi stimei de sine”, a spus Nicolae Borcean, managerul municipiului.
O prestaţie deosebită a avut părintele Dumitru Vana, reprezentant al Mitropoliei Banatului, care a arătat că, la toate cele 11 volume apărute din 1998 până astăzi, Cuvântul înainte a fost semnat de Î.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului. Mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru întâlnirea de suflet la care participă, părintele, oferind citate din Cicero, Vlahuţă, Goga şi Arghezi, cu lacrimi în ochi a vorbit despre Părintele Coriolan Buracu de la Mehadia, victimă a sistemului comunist. „Comandantul Armatei a III-a, oameni de calibrul lui Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, George Enescu spuneau despre el că a fost un om cinstit până la sfinţenie. După ce şi-a adus contribuţia la Unirea de la 1918, avea să fie chemat la Severin, unde a fost numit director la Palatul Culturii. Avea să fie şi deputat şi senator. În calitatea pe care a avut-o, a donat mii de cărţi în satele din Banat şi 47 de sate de pe Valea Timocului. A înfiinţat fanfare, Spitalul din Bozovici a fost ridicat de Părintele Buracu, la fel, multe dispensare medicale din satele almăjene, Muzeul «Nicolae Cena», apoi a adus acasă osemintele lui Eftimie Murgu, căruia i-a ridicat statuie, monumente închinate eroilor din Primul Război Mondial. Remarcat de Regele Carol, de marile personalităţi ale vremii, la sugestia părintelui Buracu, aici, la Caransebeş, s-a reînfiinţat Regimentul grăniceresc”, a adăugat pr. Vana, care a mai vorbit apoi de chinurile prin care a trecut preotul Buracu prin închisorile comuniste, despre soţia sa, care, din cauza sărăciei, s-a sinucis, şi despre faptul că după ani de muncă la Canal, comuniştii i-au suspendat pensia, iar părintele, care nu-şi construise pentru el o casă, a sfârşit la unul dintre copiii săi, la care locuia prin rotaţie, câte o lună.
La rândul ei, autoarea a vorbit asistenţei despre motivele care au determinat-o să scrie aceste volume. „Am o mare satisfacţie pentru că văd astăzi în sală foarte mulţi tineri. Noi, cei care suntem puţin mai înaintaţi în vârstă, am avut prilejul să învăţăm istoria, această poveste deosebit de frumoasă, puţin altfel decât o faceţi voi astăzi. După evenimentele din 1989, în ciuda faptului că s-a ridicat de pe ochii multora ceaţa, sau, dacă vreţi, o cortină de catifea închisă, adevărurile au rămas îngropate. Nu sunt istoric, sunt profesor de limba română, dar istoria se împleteşte foarte bine cu limba română şi pentru că una fără cealaltă nu pot trăi şi pentru că suferinţele familiei mele au fost inexplicabile, m-am simţit datoare să scot la iveală adevăruri dureros de reale. Mai este ceva: nu sunt din Banat, dar, fiindcă una vrei şi Dumnezeu alta îţi oferă, viaţa m-a adus în aici. Dintr-un respect faţă de această provincie, am scos cele unsprezece volume sugestiv intitulate Cărările Speranţei”, a spus Ileana Silveanu.
Manifestarea culturală a fost organizată de către Primăria municipiului Caransebeş, în colaborare cu Episcopia Caransebeşului şi cu Biblioteca „Mihail Halici”, şi a fost precedată de o Slujbă de pomenire pentru cei care au luptat împotriva regimului comunist. Slujba a fost oficiată în incinta Liceului Tehnologic „Trandafir Cocârlă” din Caransebeş, de către pr. Dănuţ Coste, slujitor al Catedralei istorice „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului.
Carmen SENCO
