Cornel Galescu vrea să salveze Caransebeşul



Este bine cunoscut faptul că alpinistul Cornel Galescu, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, a încercat să promoveze imaginea Caransebeşului prin toate acţiunile pe care le-a întreprins de-a lungul timpului, nu doar în toate colţurile ţării, ci şi pe toate meridianele Globului pământesc.
Pentru scurt timp, în urmă cu câţiva ani, el a intrat în politică, a fost, o scurtă perioadă, viceprimar al municipiului, după care s-a retras. Iată că, recent, Cornel Galescu s-a înscris din nou într-o cursă, de data aceasta pentru un loc în Consiliul Local al municipiului Caransebeş. În cadrul unei conferinţe de presă, cunoscutul alpinist a vorbit despre oraşul său natal şi despre intenţiile pe care are de gând să le pună în practică dacă va reuşi să ocupe un loc la masa din Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei.
„Părinţii mei sunt caransebeşeni, am bunici caransebeşeni, probabil şi străbunici. Am ajuns aici pe cale logică, intenţia mea, atât acum, cât şi în trecut, a fost aceeaşi, eu nu m-am schimbat de-a lungul timpului, respectiv de a promova Caransebeşul. Am reuşit să fac acest lucru în plan sportiv, când am fost alpinist, şi consider că mai am suficientă energie încât să-mi aduc contribuţia, pe plan local, la refacerea identităţii acestui oraş. Nu vreau să mă joc cu cuvintele, când am spus «refacerea identităţii», îmi amintesc de ceea ce era odată Caransebeşul, cum era Timişul, cum era stadionul, cum ne înţelegeam între noi, nu erau diviziuni sociale sau politice, toţi eram prieteni, ne respectam, şi am această «naivitate» să cred că, într-o zi, vom putea să ajungem din nou la închegarea acestui nucleu social, să redevenim oameni în primul rând, şi când spun oameni trebuie să ne gândim că suntem în această barcă numită Caransebeş, pe care trebuie s-o salvăm”, a spus Cornel Galescu.
El a mai declarat că şi-ar fi dorit să se implice în acest demers pe cale apolitică, sens în care, după experienţele din trecut, a şi încercat să se dezică de politică, dar a înţeles că acesta este singurul mod în care, în România, se pot mişca lucrurile.
„Când spun Caransebeş, spun Teiuş, în ideea de a transforma într-o bună zi municipiul într-un oraş turistic. Şi în trecut, sub alte drapele, am lucrat la proiectul «Caransebeşul turistic», există foarte multe documente pe care le-am completat şi am muncit pentru acel proiect pe care îl văd important pentru oraş, mai ales la faza în care se află acum, pentru că economic este aşa cum este, dar, ţinând cont de amplasamentul favorabil, Caransebeşul poate să devină turistic, poate să devină turistic şi în concordanţă cu marile proiecte despre care se discută în zonă – Munţii Ţarcu, Muntele Mic, Semenicul. De fapt, tot judeţul ar putea să devină turistic… Vorbind despre Teiuş, mi se pare incredibil ca, mergând pe malul Timişului, să văd ce sălbăticit a ajuns, cât de murdar, cât de ponosit e locul în care mulţi dintre noi făceam baie, şi nu doar atât, noi, pur şi simplu, beam apă din Timiş, atât era de curată, iar acum ne plângem că la robinet vine apă murdară într-o zonă probabil dintre cele mai bogate din punct de vedere hidrografic din ţară. Avem două râuri mari, unul care vine dinspre Semenic, respectiv Timişul, şi un râu care vine dinspre Muntele Mic – Sebeşul, ele se întâlnesc la Caransebeş, cu toţi afluenţii care izvorăsc de la 2.000 de metri, apa aceea curată vine aici, la noi în oraş, iar noi suntem nevoiţi să ne uităm că apa de la robinet este tulbure, că nu este filtrată… Eu simt, gândesc, vibrez pentru acest oraş, s-a întâmplat să rămân aici şi m-aş bucura ca, într-o zi, să conştientizăm cu toţii cât de importantă este legătura noastră şi cât de mult contează să fim uniţi, în primul rând, pentru acest oraş. Dar, dacă nu avem grijă de acest vapor, şi cabina fiecăruia o să se scufunde odată cu el. Şi, repet, suntem la faza în care trebuie să salvăm Caransebeşul”.
Cornel Galescu nu consideră că factorul politic a dus municipiul unde este acum, ci această stare de lucruri este consecinţa neimplicării cetăţenilor, răul constând în aceea că oraşul a rămas fără teritorii, fără clădiri, locuri de muncă, locuri de joacă, iar cultura, cu câteva mici excepţii, este la pământ.
„Chinezii – că tot sunt la modă acum – spun «fă bine lângă tine şi cei de departe vor veni». E un concept pe care eu îl văd destul de sănătos, iar dacă noi vom avea puterea şi înţelepciunea de a face bine pe plan local, vor veni şi alţii”, a concluzionat Cornel Galescu.
Bogdan NAUM