Get Adobe Flash player

Calendarul creşterii şi îngrijirii albinelor, pe anotimpuri

Vizualizari: 381

Pentru a pricepe mai bine universul plin de viaţă al prisăcii, o să prezint etapele creşterii albinelor în funcţie de anotimp.

Perioada pregătirii pentru iarnă începe în luna octombrie şi se termină în februarie, odată cu apariţia primului puiet în cuib.

În perioada repausului de iarnă, dacă temperatura scade sub 8 grade Celsius, albinele formează ghemul de iarnă în dreptul urdinişului.

Perioada înlocuirii albinelor de iarnă începe odată cu apariţia primului puiet în cuib.

Până la zborul de curăţire ce are loc primăvara, matca depune între 20-100 de ouă, însă, după zborul de curăţire şi apariţia culesului de nectar şi polen, ouatul se intensifică, ajungând la 1.000 de ouă în luna aprilie şi până la 2.000 în luna iunie.

Primăvara, stuparul trebuie să facă investigaţii cu privire la starea familiei din stup. Dacă în stup se aude un zumzet (bâzâit înfundat) accentuat şi continuu, înseamnă că matca a depus ouă şi cuibul este format. În coloniile (familiile) în care acest zumzet este greu perceptibil, înseamnă că matca încă nu a început activitatea. În cazul când nu se aude nimic, chiar dacă se loveşte puţin stupul, înseamnă că situaţia nu este bună şi se impune o verificare mai amănunţită. După această primă verificare, stuparul cercetează urdinişul, care, dacă este brumat în zilele friguroase, demonstrează că în stup există o familie puternică şi o temperatură corespunzătoare pentru viaţa acesteia.

Urdinişul este al doilea pas care trebuie investigat de apicultor primăvara, căci, dacă temperatura depăşeşte 12 grade la urdiniş, îşi fac apariţia albinele pentru a-şi începe zborul de curăţire.

Pentru a forţa albinele să săvârşească zborul de curăţire, stuparul trebuie să ridice podişorul şi să lase capacele expuse la soare în aşa fel încât căldura să pătrundă până la ghem şi să activeze albinele care, treptat, se desprind de acesta şi ies prin urdinişul superior.

Zborul de curăţire e necesar, căci în timpul lui albinele îşi curăţă intestinele.

Acest zbor nu durează mult, căci adesea vremea bună nu ţine mult, fiind foarte schimbătoare primăvara, obligând albinele să se întoarcă din nou în stup şi să se prindă iarăşi în ghem.

Înainte ca albinele să efectueze zborul de curăţire, pentru fortificarea organismului acestora se administrează apă caldă. Aceasta favorizează zborul de curăţire şi ieşirea din stup a albinelor. Apa caldă se poate administra utilizându-se hrănitorul, verificându-se cu această ocazie şi starea acestuia.

După zborul de curăţire se verifică fiecare stup, cu scopul de a se lua măsurile necesare ajutorării familiilor de albine mai slabe.

Când temperatura aerului permite, apicultorul curăţă fundul stupului de reziduuri precum ceara.

Stuparul asigură mai apoi necesarul de păstură, până la apariţia primului cules.

Activitatea de vară a albinei începe odată cu înflorirea salcâmului,  la începutul lunii mai. Îndată cu înflorirea salcâmului şi a teiului, stupii încep culesul. Culesurile de salcâm şi tei sunt cele mai importante, şi tocmai din această cauză, înainte ca albinele să înceapă culesul, se va asigura spaţiul necesar depozitării mierii în stupi.

Cel mai important cules al albinelor are loc atunci când socul, salcâmul şi teiul sunt în floare.

E bine însă de ştiut că e foarte important ca familia de albine să fie aproape de baza meliferă, pentru ca producţia culesului să se tripleze chiar.

Atunci când se urmăreşte culesul de mană (o substanţă zaharoasă eliminată de insectele care consumă seva unor arbori, ca stejar, pin, ienupăr etc.), stupii se vor aşeza în locul unde se observă un număr mare de muşuroaie de furnici.

Dacă apicultorii începători nu au posibilitatea să se deplaseze în diverse zone cu plante melifere în masiv, din cauza numărului redus de familii de albine, pot folosi din plin flora existentă în localitatea de domiciliu sau din jurul ei.

Conform celor prezentate până acum, viaţa familiei de albine se poate împărţi în patru mari perioade.

Prima perioadă se poate fixa primăvara. Începând cu sfârşitul lunii februarie, matca începe să depună ouă în celulele fagurilor din mijlocul ghemului, astfel  că această perioadă constă în înlocuirea albinelor bătrâne care au iernat cu albine tinere abia ieşite din celule. Până în luna aprilie, toate albinele bătrâne sunt înlocuite, deoarece îndată ce vremea se încălzeşte matca depune până la 1.000 de ouă pe zi.

A doua perioadă mai poate să fie denumită şi perioada de creştere. În acest caz, nectarul şi polenul se găsesc din abundenţă, matca e foarte bine hrănită, îşi fac apariţia şi trântorii, şi se desfăşoară roirea, începând cu sfârşitul lunii mai până în luna iunie.

Perioada a treia coincide cu pregătirea albinelor pentru iernare. Până să înceapă această perioadă, toate albinele ce au participat la culesurile de vară mor şi sunt înlocuite de cele care îşi fac apariţia începând cu luna august, albine care nu s-au obosit în timpul culesurilor şi trăiesc până primăvara.

Perioada a patra este perioda iernării, a formării ghemului ce ridică temperatura în interiorul stupului, indiferent de temperaturile scăzute de afară.

În fiecare anotimp, apicultorul trebuie să țină cont de muncile necesare în stupină pentru menținerea vie a prisăcii lui.

Ion TURNEA

 

 

Traducere