Sâmbătă, 5 decembrie, în ajunul zilei de Sfântul Nicolae, teregovenii s-au bucurat de prima ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Ghiță Copăceanu – Moșu”, manifestare organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Consiliul Local Teregova, Asociația „Educație pentru comunitate” și Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova.

Prima parte a festivalului a fost dedicată simpozionului „In memoriam: Ghiță Copăceanu – Moșu”, la care au participat coregrafi din județele Arad, Timiș și Caraș-Severin – Vasile Peri, Gheorghe Lipovan, Nicolae Stănescu, Nistor Ghimboașă, Filaret Cristescu, Ioan Ghiaur, Codruț Anca, Avram Boța, Alexandru Vlădulescu, Simion Dragalina, Adrian Jurchescu, Ciprian Ambruș, Dorin Cucuruz, Nistor Iorga, Ion Moacă, Ilie Pârvulescu și Petru Maldea. Alături de aceştia, la acţiune au fost invitați dansatori și cadre didactice, dar emoționantă a fost prezența lui Iacob Copăceanu, fratele mai mare al lui Ghiță Copăceanu.

După cuvântul de salut al primarului comunei Teregova, Marius-Romulus Damian, profesorul Nistor Iorga a făcut o scurtă prezentare a vieții și activității lui Ghiță Copăceanu.

Ghiță Rică, așa cum îl știau teregovenii, a văzut lumina zilei la Teregova, în 3 august 1941, sporind bucuria părinților Gheorghe și Ana, dansatori și ei în formația de 80 de persoane a Căminului Cultural Teregova din 1960, intitulată „De la bunic la strănepot”. Ghiță a fost cea de-a treia bucurie în casă, alături de Iacob și Petru. Toți trei au moștenit dansul de la părinți, dar frumosul s-a manifestat în diferite forme la fiecare dintre ei, de la hobby, la profesie: Iacob cântă, Petru pictează, iar pentru Ghiță dansul devine o profesie, „un poem, în care fiecare mişcare este un cuvânt”.

Activitatea lui ca dansator profesionist a pornit de la Caransebeș, la secția de dansuri a Orchestrei „Lazăr Cernescu”, și a continuat la Timișoara, la Ansamblul „Banatul”, făcând casă bună cu cea de coregraf la diverse formații de dansuri populare și ansambluri din Caraș-Severin și Timiș – Teregova, Armeniș, Caransebeș, Timișoara, la „Azur”, „Electromotor”, Liceul de Artă „Ion Vidu” etc.

Participanții la simpozion au ascultat o înregistrare adusă de cunoscutul coregraf Nicolae Stănescu, în care Ghiță și prietenii săi discută cu fratele său cel mare, Iacob, iar acesta interpretează niște doine specifice tezaurului folcloric teregovean. În continuare, s-au depănat amintiri despre viața și activitatea lui Ghiță Copăceanu.

Deși se trăgea dintr-o familie de țărani, Ghiță era un iubitor de literatură, citea nenumărate cărți și putea purta o conversație pe orice temă. Poate, de aceea, dansul lui a devenit o poezie tăcută, o poezie a piciorului, un limbaj ascuns al sufletului…

La moarte, în ziua de 15 iulie 2002, la Timișoara, el s-a dus ca lebăda, dansând…

Ghiță a fost un OM, un înțelept, și de aceea prietenii îi spuneau MOȘU.

Fiecare participant la simpozion a primit Diplome de excelență din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin și a organizatorilor locali, însoțite de cartea recent apărută, intitulată „Coregrafi și ansambluri din Banatul Montan”, autori Nistor Ghimboașă, Avram Boța și Gheorghe Țunea.

După încheierea lucrărilor simpozionului, participanții au vizitat Biserica Ortodoxă din Teregova, vizitată și de Nicolae Iorga și declarată monument istoric, apoi noul și frumosul muzeu „Ad Pannonios” Teregova.

În acest timp, grupurile de dansatori parcă izvorau de pe ulițele satului și umpleau strada principală pentru Parada portului popular. Pe fundalul horelor bănățene interpretate de grupul de instrumentiști, au încântat ochii privitorilor frumoasele costume populare ale dansatorilor și soliștilor de la Ansamblul „Teregovița” al Liceului Tehnologic „Sf. Dimitrie” din Teregova, Ansamblul „Laza Nancici” din Vârșeț – Serbia, Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, Ansamblurile „Semenicul”, „Veteranii Semenicului” și „Datina cărășană” din Reșița, Formația de călușari din Rusca-Teregova și Ansamblul „Teregovana” al Căminului Cultural Teregova.

Sala Căminului Cultural a fost neîncăpătoare, toți cei prezenţi așteaptând cu nerăbdare începerea spectacolului folcloric. Pe lângă locuitorii comunei, au participat și fii ai satului cu responsabilități diverse la nivel județean, regional și național, primarii localităților din împrejurimi, precum şi locuitori din comunitățile învecinate.

Deschiderea oficială a festivalului a fost făcută de primarul comunei, Marius-Romulus Damian, și de profesorul Nistor Iorga, inițiatorii și coordonatorii acestei importante manifestări.

Festivalul a început cu un moment deosebit de emoționant – Jocul de pomană, pus în scenă de Ansamblul „Datina cărășană”, spre pomenirea și respectul dansatorului, coregrafului și omului Ghiță Copăceanu. Minunatul tablou muzical-coregrafic a fost întregit și de calitatea cântecelor interpretate de solista vocală Elena Cozâltea. Semenica Lațcu și Ioan Ghiaur au fost coregrafii acestui moment artistic de excepţie.

Dansurile și cântecele dascălilor-dansatori și-au dat mâna, mai apoi, cu cele ale Ansamblurilor „Semenicul” și „Veteranii Semenicului”. Remarcabile au fost momentele de transmitere a jocului popular de la o generație la alta, de respingere a poluării folclorului autentic, dar și de interpretare a cântecului bănățean de către solistul vocal Alin Turculescu. Intervențiile celor doi dansatori și coregrafi, Nistor Ghimboașă, coregraful actual al ansamblului, și Ioan Ghiaur, au demonstrat profesionalism și dăruire.

Ansamblul „Laza Nancici” din Vârșeț – Serbia a excelat prin autenticitatea costumelor și virtuozitatea dansurilor populare interpretate de membrii formaţiei, care au fost răsplătite cu ropote de aplauze de către publicul iubitor de folclor de calitate.

Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” a fost înființat în anul 2013 de către coregrafii Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz, suportul juridic și material al începuturilor fiind asigurat de notarul public Petru Schinteie. Deși relativ recent înființat, acest ansamblu a adus un număr impresionant de dansatori, care au prezentat dansuri populare autentice din zona Caransebeșului, cu o costumație pe măsură și o coregrafie care a scos în evidență dăruirea și virtuozitatea tinerilor interpreți. În momentul artistic al acestui ansamblu a fost prezentă și vocea cunoscutei doinitoare Daniela Văcărescu.

Formația de călușari din Rusca-Teregova a prezentat un dans înscris în istoria satului din anul 1931. În prezent, formația este alcătuită din două generații și este condusă de prof. Ion Moacă. Momentul lor artistic a transmis sentimente de mândrie patriotică, de patriotism local, de păstrare și valorificare a unui dans popular vechi și cu bogate semnificații.

Momentul muzical-coregrafic al teregovenilor a fost realizat de prof. Nistor Iorga, cu sprijinul tânărului Ilie Pârvulescu, și a adus în scenă un număr de peste 100 de dansatori, la o Horă a satului, cu participarea Ansamblurilor „Teregovița” și „Teregovana”. Partea orchestrală a fost realizată de formația cunoscutului acordeonist Cristian Ianoșiga. Hora satului a început cu o suită de brâuri bărbătești specifice locului, nevalorificate scenic de mult timp, în interpretarea deosebită a tinerilor dansatori, liceeni și studenți, care au înțeles că menirea lor este aceea de a păstra și valorifica scenic aceste comori, că dansul se transmite de la o generație la alta. Cele 18 perechi de mici dansatori au făcut legătura cu secvențele de dans următoare, care au scos în evidență orele de muncă ale coregrafului pentru a ajunge la o artă interpretativă care să se bucure de apreciere din partea spectatorilor. Momentele coregrafice au fost legate de cântecele interpretate de solistul vocal Ionuț Stoicănescu. Cântecele soliștilor vocali Ionuț Surdu și Ionela Bădălan, dar şi suita de dansuri a Ansamblului „Teregovana” au fost momentele deosebite ale tabloului muzical-coregrafic teregovean.

Fiecare ansamblu participant a primit Diplome de excelență din partea organizatorilor județeni și locali.

Publicul numeros a fost sprijinul nostru în reușita acestui festival. Ochii spectatorilor erau ațintiți asupra artiștilor, apoi sclipeau și se umpleau cu lacrimi de fericire, iar ropotele de aplauze îi răsplăteau pe artiștii care i-au respectat, ca să fie respectați.

Festivalul nu ar fi putut avea loc fără contribuția sponsorilor: Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Consiliul Local Teregova, SC „Aquatim” SA Timișoara, SC „Party-Goe” SRL Caransebeș, Asociația „Educație pentru comunitate” și Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova.

Ansamblurile reunite au avut parte de bucate tradiționale pe masă, vin și răchie fiartă, muzica și buna-dispoziție fiind la ele acasă.

Credem că momentele de reculegere din fiecare secvență a festivalului, amintirile prietenilor lui, Jocul de pomană, calitatea deosebită a cântecelor, dansurilor și costumelor prezentate pe scena festivalului au constituit momente la care Ghiță Copăceanu – Moșu a privit cu admirație și respect din lumea lui…

Mulțumim tuturor dansatorilor, soliștilor, coregrafilor, sponsorilor și spectatorilor pentru contribuția la reușita acestui festival.

A fost un veritabil regal folcloric!

Prof. Nistor IORGA