Strălucirea neagră a andezitului, la Caransebeş


Mai puţin de o săptămână a rămas până la închiderea primei ediţii a Taberei Internaţionale de Sculptură în Andezit, care se desfăşoară la Caransebeş între 10 iunie şi 9 iulie, iar lucrurile stau cum nu se poate mai bine în marele „atelier” în care cei 11 artişti îşi cioplesc, taie sau îşi şlefuiesc operele.

Într-una din zilele trecute, am poposit în Tabără, chiar de la primele ore ale dimineţii. Zgomotul făcut de burghie şi discurile abrazive care muşcau din piatră, căruia i se adăuga praful cenuşiu de andezit, te copleşeau. Ca să te faci înţeles, trebuia să strigi. Am stat de vorbă cu conducătorul Taberei, Eugen Petri, la o masă mai retrasă, unde zgomotul şi praful îşi mai pierdeau din intensitate.

„Lucrurile merg foarte bine, nu avem întârzieri la realizarea sculpturilor, nici chiar ploile recente nu ne-au afectat, deoarece am putut lucra la adăpostul copertinei. O zi, doar, ne-am mai odihnit, fiindcă noi nu avem un program fix, lucrăm de dimineaţa, fiecare de când se trezeşte, şi până seara, pe la ora 9, când e cina, lucrul fiind întrerupt de masa de prânz”.

În ceea ce priveşte numele celor 11 lucrări, Eugen Petri a spus că lucrurile sunt mai complicate, deoarece nimeni nu şi-a gândit încă lucrarea până la final, şi cu atât mai puţin să-i dea un nume. „Faţă de anul trecut, când am avut blocuri de marmură clare, tăiate, bine definite, aduse special pentru sculpturi, de data aceasta avem efectiv nişte bolovani, pe care i-am adus din nordul ţării, din Sângeorz, din Ilva Mică mai precis, nişte bucăţi de andezit, care este un fel de granit, este chiar mai tare decât granitul, şi, bineînţeles, ar fi costat enorm să tăiem aceste pietre la dimnesiunile cerute de sculptori. În aceste condiţii, fiecare şi-a adaptat proiectul şi în funcţie de piatra pe care a găsit-o. Aceasta este explicaţia pentru care încă nu ne-am gândit la nişte titluri, dar, în general, pot să vă spun că sunt lucrări inspirate din zona noastră, a României, din zona vegetalului, a biologicului, chiar eu m-am inspirat din zona tehnicului, cu «Şurubul» meu care strânge omenirea… Sculptorul din Israel, Shlomo Katz, îi aduce un omagiu lui Constantin Brâncuşi, printr-un cuplu, un soi de sărut cu totul aparte faţă de ceea ce a gândit Brâncuşi, dar, chiar şi aşa, putem să-l numim un omagiu adus marelui artist român”.

Cele 11 lucrări realizate în Tabăra din Caransebeş au dimensiuni monumentale, şi chiar dacă iniţial ele au fost gândite să fie mai mici decât sculpturile în marmură, având la dispoziţie blocurile mari de piatră, majoritatea sculptorilor s-au antrenat într-un fel de „concurs”, piatra aducându-le un plus de creativitate astfel că au rezultat lucrări dintre care una atinge o înălţime de aproape 4 metri. Alţi artişti, a mai spus Eugen Petri, au urmărit forma pietrei, ceea ce este un lucru extraordinar, creând, din ceea ce au găsit în piatră, o adevărată operă de artă.

Cei 11 sculptori care se află în acest moment la Caransebeş sunt Eugen Petri, Grisella Lopez din Chile, Nicolae Fleissig din Franţa, Nesrin Carakan din Turcia, Zdravko Zdravkov din Bulgaria, Maxim Dumitraş din Sângeorz-Băi, Chao Lei din China, Valeriu Ciumacu din Germania, Mateika Belle din Slovenia, Shlomo Katz din Israel (artist născut în România) şi Valeri Jikia din Georgia. Acestora le-a fost mereu în preajmă Petrică Vela, de la Casa de Cultură „George Suru”, omul care a asigurat partea tehnică astfel încât Tabăra să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

Vernisajul expoziţiei cu lucrările realizate în Tabăra Internaţională de Sculptură în Andezit de la Caransebeş va avea loc marţi, 9 iulie, la ora 17.

Sonia BERGER