„Semenicul”, la „Meşterul Manole”


În ediţia de astăzi, vă vom oferi amănunte de la cea de a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor care a avut loc în oraşul Criuleni – Republica Moldova, în perioada 24-29 august. Deschiderea manifestării a avut loc duminică, 25 august, de la ora 10, cu Parada portului, cântecului şi dansului popular, la care au participat cele 11 ansambluri folclorice prezente la festival: „Semenicul”, Caraş-Severin – România, tot din România „Floricica”, Bârla-Argeş, „Urca”, Viişoara – Cluj, apoi „Kpacнaя зopka”, Breansk – Rusia, „Πoπecckue зopu”, Gomel – Belarus, „Kokutajad” şi „Laanetogused”, Rakvere Laane-Virumaa – Estonia, „Scalva”, Smalininkai – Lituania, „Kremikavtzi”, Sofia – Bulgaria, „Tencitt” şi „Sem chi insci”, Varese – Italia, „Kpяҗaңu” şi „Moπoðuчku”, Krîjopol – Ucraina, „Torbali Metropolis Holk Ozunlari Kubuli”, Istanbul – Turcia, aceasta fiind urmată de ceremonia oficială de deschidere a Festivalului Internaţional de Folclor „Meşterul Manole”, la care au fost prezenţi Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova, Elena Frumosu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Claudia Burlacu-Şerşun, specialist principal la Secţia politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă a Ministerului Culturii din Republica Moldova, preşedintele raionului Criuleni şi preşedintele Comitetului Organizatoric al Festivalului, Vitalie Rotaru, Vitalie Onişciuc, primar de Criuleni, Valentina Bobeico, şef Secţie Cultură şi Turism, directorul Festivalului, Elena Sclifos, director la Centrul Raional de Cultură şi Tineret „Grigore Sârbu”, Angela Burapet, specialist Secţia Cultură – moderator, fiecare Ansamblu prezentând timp de 10 minute secvenţe din programul lor.

Doamna deputat Elena Frumosu a spus că pentru Criuleni evenimentul cultural cu denumirea sugestivă Festivalul Internaţional de Folclor „Meşterul Manole” a devenit un element indispensabil al calităţii vieţii, un eveniment care a împământenit o tradiţie care întemeiază autenticitatea tezaurului folcloric moldovenesc şi al ţărilor participante. Pentru mulţi, „Meşterul Manole” a devenit spaţiul în care şi-au legat prietenii durabile, a fost şi este ocazia de a-şi pune în valoare talentul şi de a se lansa ca om de artă, momentul de trezire a conştiinţei şi mândriei naţionale, întrucât se desfăşoară în cadrul Sărbătorilor Naţionale. Vitalie Rotaru a declarat că Folclorul, ca artă, uneşte şi apropie popoarele de pe mapamond, limba lui fiind simplă şi pe înţelesul fiecăruia. În legătură cu această ediţie jubilară, Comitetul Organizatoric al Festivalului a decis să invite colective artistice din 10 ţări prietene – România, Rusia, Belarus, Ucraina, Italia, Lituania, Estonia, Bulgaria, Turcia, Polonia –, adevăraţi mesageri ai folclorului şi promotori ai artei coregrafice. Valentina Bobeico a subliniat că acest Festival, înfiinţat în anul 1993 sub egida Consiliului Raional Criuleni şi organizat în colaborare cu Secţia de Cultură şi Turism, Ministerul Culturii, administraţiile publice locale şi agenţii economici din raion, împleteşte de 20 de ani istoria raionului cu inestimabilul tezaur al creaţiei populare. La acest sfârşit de august, Măria-sa Folclorul din nou poposeşte pe acest picior de plai, situat pe mal de Nistru şi binecuvântat de Dumnezeu, unde ştafeta străvechilor tradiţii ale cântecului şi jocului popular, dar şi ale meşteşugăritului, este dusă spre înălţimi şi pusă în slujba Artei populare. Istoria Festivalului Internaţional de Folclor „Meşterul Manole” a fost scrisă de-a lungul anilor de către Vladimir Ciobanu, Parascovia Munteanu, Gheorghe Golban, Ion Simion, Claudia Şerşun, Grigore Savin, Grigore Sârbu, Dumitru Simion, Elena Frumosu, Elena Sclifos, Gheorghe Paţanov, şi nu în ultimul rând de către colegii domniei-sale de la Secţia Cultură şi Turism, de la Centrul Raional de Cultură şi Tineret „Gr. Sârbu”, Biblioteca Publică Orăşenească „T. Isac”, Muzeul de Istorie şi Etnografie Criuleni.

Claudia Burlacu Şerşun a arătat că Festivalul a rezistat în timp graţie dragostei, talentului, dorinţei pentru cântec, dans, datini strămoşeşti ale artiştilor amatori, iar acum, meşterii populari din mai multe ţări, împreună cu organizatorii acestui remarcabil eveniment cultural vor „împleti într-o cunună şi ne vor transmite, cu multă generozitate, datinile şi tradiţiile, cântecele şi dansurile populare”. La rândul său, Vitalie Onişciuc a spus că acest Festival, care a ajuns la o vârstă onorabilă, e o mândrie, iar găzduirea colectivelor folclorice şi a meşterilor populari de pretutindeni este un prilej de mare sărbătoare. Festivalul, a mai spus Vitalie Onişciuc, îşi propune integrarea tradiţiei autentice în marele circuit cultural european.

În continuare, Elena Sclifos a arătat că din cele mai vechi timpuri viaţa poporului moldovenesc a fost însoţită de cântec şi dans – carte de căpătâi fiind capodoperele lăsate de către bunii lor strămoşi. Una dintre aceste capodopere este şi Festivalul „Meşterul Manole”, care a pus în valoare cele mai originale dansuri şi cântece autentice culese şi aduse în scenă de artiştii amatori. Veterana culturii şi directorul Festivalului „Meşterul Manole” la ediţiile din 1993, 1995, 2005 şi 2007 a mai spus că anul 2013 este dublu jubiliar, împlinindu-se 20 de ani de la înfiinţarea manifestării, iar actuala ediţie este cea cu numărul 10.

A urmat „Hora prieteniei”, în care s-au prins toţi artiştii, organizatorii şi spectatorii, după care au fost vizitate expoziţiile de artizanat, târgurile vestiţilor meşteri populari din raionul Criuleni şi din Moldova, care au fost parte componentă a Festivalului. Artiştii au avut posibilitatea de a degusta unele preparate specifice bucătăriilor moldoveneşti şi să guste din renumitele lor vinuri.

O altă parte componentă a Festivalului a fost „Costumul popular naţional”, care a inclus elementele tradiţionale specifice zonelor etnografice ale fiecărui popor, ca şi carte de vizită a fiecărui colectiv. Dacă celelalte ţări au cântat şi dansat având alături instrumentişti, „Semenicul” a evoluat ca la înmormântare, deplasându-se la Criuleni fără compartimentul muzical. De la ora 13, a urmat o masă rotundă la care au luat parte delegaţiile oficiale din ţările participante, ocazie cu care s-au făcut schimburi de cadouri artizanale între delegaţii prezenţi şi preşedintele raionului. De la ora 20 a avut loc spectacolul de deschidere a Festivalului, unde Ansamblul „Semenicul” s-a prezentat foarte bine, dar, din păcate, melodiile dansurilor şi ale subsemnatului, ca solist, au fost redate după CD.

Luni, 26 august, s-a efectuat o excursie cu vaporul pe Nistru, iar după-amiază toate Ansamblurile s-au deplasat prin diferite sate ale raionului. „Semenicul” a fost oaspete în comuna Cruglic, primar Svetlana Cucu, unde am fost întâmpinaţi, după tradiţie, cu pâine şi sare, nelipsind vinul, după care am susţinut un spectacol.

Marţi, 27 august, de la ora 10, a avut loc ceremonia solemnă consacrată Zilei Independenţei Republicii Moldova, moment urmat de spectacolul de gală intitulat „Unde joacă moldovenii, acolo pământul geme”. Reprezentanţii ţărilor participante la Festival au fost doar spectatori, şi pot să spun că a fost un spectacol de mare ţinută artistică, pentru care merită felicitări atât colectivele artistice care l-au susţinut, cât şi organizatorii. Seara, împreună cu Ansamblul din Ucraina, ne-am deplasat în satul-comună Corjova, unde primar este un mai vechi prieten al nostru, Gheorghe Ojog, care, la fel, ne-a întâmpinat cu pâine, sare şi vin, iar spectacolul s-a derulat pe ropote de aplauze. Bucatele pregătite de corjoveni au fost de calitate, fiind consumate pe muzica şi dansul oferite de gazde. Nici noi n-am stat degeaba, subsemnatul interpretând câteva cântece de joc pe care au dansat cu toţii, români, ucraineni şi gazde. Miercuri, 28 august, s-au organizat excursii, iar la ora 19 a avut loc Spectacolul de închidere a Festivalului Internaţional de Folclor „Meşterul Manole”, urmat de focuri de artificii. Când ne-am întors la Slobozia-Duşca, în tabăra „Cristiano”, director general Oleg Ogor, unde am fost cazaţi, surpriza ne-a fost peste aşteptări. Prietenul nostru, Gheorghe Ojog, şi colectivul de artişti din Corjova ne-au adus diverse bucate şi vin pe-ndestulate, venind cu trupa de muzică „Tradiţional”, condusă de Alexandru I., având solistă pe Valentina S. Am continuat petrecerea până la ora 4 dimineaţa…

Nu aş vrea să închei aceste rânduri fără a mulţumi însoţitoarei şi translatorei noastre, Tatiana Cociug, care ne-a fost alături în tot timpul.

Ştefan ISAC