Prefectura scoate din ţâţâni „porţile” de la Ezeriş. Şi administraţia locală


Primarul comunei Ezeriş, Ioan Rusu, are o serie de nemulţumiri legate de felul în care evoluează relaţia dintre administraţia localităţii şi Instituţia Prefectului – Caraş-Severin, motiv pentru care a susţinut recent o conferinţă de presă. Din declaraţiile edilului, rezultă că Instituţia Prefectului a atacat în contencios o Hotărâre de Consiliu Local, una întemeiată şi perfect îndreptăţită, din punctul de vedere al administraţiei comunei Ezeriş.

Totul a plecat de la gestul Primăriei, care a montat anul trecut trei porţi de gabarit de înălţime pe drumurile şi străzile din centrul de comună, şi una în satul aparţinător Soceni, pentru a limita astfel tonajul autovehiculelor care tranzitează localitatea. Aceste camioane – spune Ioan Rusu – au distrus arterele rutiere, care erau proiectate şi executate pentru maşini uşoare, nu pentru vehicule cu remorci a căror masă ajunge şi până la 40 de tone. Iar toate aceste drumuri, mai spune edilul comunei, au fost realizate din bani europeni. Mai mult decât atât, autovehiculele care transportă material lemnos de la pădure au făcut să se crape şi pereţii caselor de pe marginea drumurilor, au rupt firele de alimentare cu curent şi pe cele de telecomunicaţii, fapt care-i nemulţumeşte pe locuitorii comunei. În aceste condiţii, Consiliul Local Ezeriş a adoptat Hotărârea Nr. 35, din 25 iunie 2013, care prevedea realizarea celor patru porţi agabaritice.

După montarea respectivelor porţi de gabarit de înălţime, Serviciul Contencios al Instituţiei Prefectului a revocat Hotărârea 35 a Consiliului Local Ezeriş, pe motiv că ea a fost emisă fără avizul Serviciului Poliţie Rutieră Caraş-Severin.

„Prin finanţare de la Uniunea Europeană, în comuna Ezeriş s-au executat peste 21 de kilometri de drumuri, din care mare parte sunt asfaltate. Conform proiectului, această tramă stradală suportă o masă de maximum 8-10 tone. Noi, administraţia locală, am montat indicatoare de tonaj, însă acestea nu au fost respectate, în aceste condiţii consilierii locali hotărând să montăm cele patru porţi agabaritice, tocmai pentru a limita, în acest fel, tonajul maşinilor care trec pe străzile, drumurile agricole şi cele forestiere de pe raza comunei Ezeriş. Am montat porţile, iar după cinci luni, Prefectura, prin Contenciosul Administrativ, ne-a comunicat revocarea Hotărârii de Consiliu Local, ca fiind nelegală. Consiliul Local nu a vrut să revoce acea Hotărâre şi, prin urmare, am fost trimişi în instanţă de contencios administrativ… Nu înţeleg de ce se doreşte revocarea acestei Hotărâri… Se invocă Ordonanţa Nr. 43 privind circulaţia pe drumurile publice, unde era necesar avizul Poliţiei Rutiere, între timp noi depunând documentaţia pentru obţinerea acestuia la Serviciul Poliţie Rutieră Caraş-Severin. Din informaţiile neoficiale pe care le am în acest sens, se pare că nu se doreşte emiterea acestui aviz şi că răspunsul pe care îl vom primi va fi unul negativ. Nu cred că este normal ca fondurile europene, şi aşa puţine câte sunt, să fie gestionate prost, ba, mai mult, să stăm şi să ne uităm cum interesele – economice, cred – pot să fie mai presus decât aceşti bani, care, pentru comunitatea din Ezeriş, au fost mană cerească. Acum zece, paisprezece ani, la nivelul comunei nu se putea discuta decât de un metru de asfalt sau de drum modernizat, şi nu cred că puterea economică a comunei a crescut în aşa măsură încât să putem avea azi o asemenea infrastructură. Tot ce s-a făcut, din aceste fonduri de la Uniunea Eurpeană s-a făcut”, a spus Ioan Rusu.

Mai mult decât atât, prin contractele de finanţare, Consiliul Local Ezeriş şi primarul s-au angajat ca, timp de cinci ani, să gestioneze aceste lucrări şi să le întreţină. În funcţie de ritmul de exploatare, pe zi treceau prin comună şi până la 20 de maşini de mare tonaj, unele având o încărcătură chiar şi de 50 de tone.

„Mi se pare ciudat faptul că autorităţile care ar trebui să ne sprijine nu doresc să ne ajute, fiindcă până am obţinut aceste finanţări, administraţia a cheltuit din bugetul local aproape 15 milioane de lei (1,5 miliarde de lei vechi – n.r.), fără să ştim dacă, într-un final, proiectele noastre vor fi eligibile. Dacă se dovedea că nu sunt, aceşti bani se duceau pe un portbagaj de hârtii şi de documente. Dar am reuşit să obţinem finanţare în fiecare program în care ne-am angajat… În aceste condiţii, consider că cineva trebuie să ne audă şi să ne ajute, nu să ne încurce sau să se opună acestor lucruri care trebuie până la urmă reglementate”, a mai spus primarul comunei Ezeriş.

În total, sumele atrase de administraţia locală pe astfel de proiecte depăşesc 5 milioane de euro, Ezerişul fiind una dintre comunele cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene din Caraş-Severin.

Sonia BERGER