Pe urmele „Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei


Maria şi Nicolae Seracin, o familie de dansatori

Banatul a fost, este şi va rămâne un loc binecuvântat de Dumnezeu. A fost şi este o regiune a cântecului popular şi al sentimentului artistic. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu, în satul Vălişoara, s-au născut Maria şi Lae Seracin. Maria s-a născut la 24 aprilie 1949, iar Lae la 15 februarie 1940, pentru ca la numai 67 de ani (17 iulie 2007) să ne părăsească. Din tinereţe, înainte de a se angaja la Orchestra Profesionistă „Lazăr Cernescu” („Doina Banatului”) din Caransebeş, ca dansatori, atât Maria cât şi Lae au fost membri componenţi ai formaţiei de dansuri din satul Vălişoara, care a obţinut locul I pe ţară în anul 1964, fiind instruită de învăţătorul Ioan Lungocea, secondat de prof. Solomon Lungocea, care s-a numărat printre cei care au avut o activitate permanentă şi au valorificat bogăţiile coregrafice locale, fiind în acelaşi timp şi metodist la Casa Raională de Cultură din Caransebeş.

Faptul că Maria şi Lae au fost dansatori de bază la formaţia din Vălişoara, având un talent deosebit şi un foarte dezvoltat simţ al dansului, le-a uşurat drumul spre Ansamblul Profesionist din Caransebeş, unde s-au integrat imediat în colectiv, fiind foarte receptivi la dansurile din toate zonele folclorice din ţară, care se predau aici. În anul 1969, pentru întărirea nou-înfiinţatului Ansamblul de amatori „Semenicul” de la Caransebeş, au fost aduşi Maria şi Lae. Ei au dansat aici şi după ce o parte dintre membrii „Doinei Banatului” s-au transferat la Timişoara, la Caransebeş rămânând numai o parte din orchestră şi patru solişti. Cu Ansamblul „Semenicul”, familia Seracin a participat la toate spectacolele şi concursurile susţinute de această formaţie, atât în ţară cât şi în străinătate.

O altă dansatoare de bază la „Lazăr Cernescu” („Doina Banatului”) a fost Maria Trâmbiţaş (Ţuşca), născută în anul 1946, în comuna Beclean (Ţara Făgăraşului), judeţul Braşov. Din 1964 a făcut parte din echipa de dansuri a Ansamblului Casei de Cultură din Făgăraş. În aprilie 1967 a fost angajată, prin concurs, la Orchestra de Stat „Lazăr Cernescu” din Caransebeş, ca dansatoare, până înluna august 1970, când „Doina Banatului” s-a desfiinţat, transferându-se alături de alţi colegi la noul Ansamblu „Banatul”, înfiinţat la Timişoara. Aici a activat până în anul 1990, când s-a şi pensionat.

Ca şi familia Seracin, fiind la „Doina Banatului” Ţuşca a colaborat şi cu Ansamblul „Semenicul”, dar numai până în anul 1971. Pe lângă familia Seracin, la Caransebeş, Ţuşca a fost colegă cu Afilon Laţcu, Ghiţă Copăceanu, Iosif Jurma, Nicolae Bunei, Aurelian Cristea, Teodor Haiduc, Nicolae Stănescu, Petru Andraş, Ion Turnea, Ion Ghiaur, Luţă Drăgulete, Maria Laţcu, Dăliţa Vămăşel, Doina Filip, Riţa Toltiş, Brânduşa Simeria, Maia Perescu, Maria Fiţ, Ana Preda, Luci Drăgulete, Natalia Grădinaru şi alţii, cu coregrafii Ionel Marcu, Paul Grădinaru, Miroslav Tatarici, precum şi cu alţi instrumentişti şi solişti vocali de valoare. Venind din Ţara Făgăraşului, după pensionare Ţuşcaa ales să se întoarcă acolo, pentru a-şi continua activitatea artistică ca instructor la mai multe formaţii de amatori din această zonă. Pentru cititorii noştri, merită să spunem câteva cuvinte despre această zonă foarte frumoasă. Făgăraşul este unul dintre oraşele importante din centrul României. El se află situat pe DN 1, la 66 km de oraşul Braşov şi la 76 km de Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş. Este o zonă dintre cele mai vechi şi importante din punct de vedere geografic şi etno-cultural, din România. În Ţara Făgăraşului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale şi edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri.

N.A. Povestindu-i despre întâlnirea cu cei care au făcut parte din familia „Doinei Banatului”, la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea acestui ansamblu, aproape cu lacrimi în ochi mi-a mărturisit că un eveniment nefericit, care a avut loc în familie, a făcut să nu fie prezentă la Caransebeş, spunându-mi că-i pare foarte rău că nu s-a întâlnit cu colegii, şi îndeosebi cu Maria Seracin (Boboloc).

Ştefan ISAC