Săptămâna trecută îi informam pe cititorii noştri că la Caransebeş a sosit un grup de arheologi şi reprezentanţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, pentru a continua săpăturile la presupusele gropi comune din curtea Cercului Militar, unde se bănuieşte că au fost înhumate unele dintre victimele Rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului.
Gheorghe Petrov, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care, până anul trecut, a fost detaşat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a declarat că cercetările din curtea Cercului Militar din Caransebeş au început în vara anului 2019, în luna iunie, campanie urmată de o alta, în toamna aceluiaşi an, pentru ca zilele trecute să se desfăşoare a treia campanie.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Parchetul Militar Timișoara au continuat în toamna lui 2019 cercetările începute în vară, când au fost descoperite patru schelete umane care se bănuia că ar fi fost ale unor opozanți anticomuniști omorâți în anchetele fostei Securități sau au fost executați prin împușcare în urma unor sentințe judecătorești. În octombrie 2019, echipa care desfăşura cercetări a descoperit încă trei schelete umane în aceeaşi zonă şi nu a exclus posibilitatea de a găsi şi altele.
Conform declaraţiilor lui Gheorghe Petrov, totul a început printr-o sesizare făcută la Institutul bucureştean în 2017 de către Richard Petrovschi, fost arheolog la muzeul caransebeşean şi care a emigrat în Germania în anii ’80, acesta înștiințând că în cursul anului 1977 a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor ‘50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor efectuate pentru fundația unuia dintre cele două blocuri cu destinația de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.
Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliția orașului, Mircea Ionescu, care a murit în urmă cu aproximativ 10 ani, într-un accident, pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncții erau înhumați fără sicriu și în poziții atipice, la unii fiind descoperit și un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare, cum ar fi nasturi cu inscripţia RPR, respectiv Republica Populară România. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofițerul de miliție i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat. Nu se cunoaște ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se știe că forța de muncă folosită pe șantier era alcătuită din militari în termen.
„Eu am şi spus că suntem într-un fel de «Triunghi al morţii» aici. Nimeni nu ştia că în acest loc a fost un spaţiu funerar. De-a lungul timpului nu există nicio referire documentară conform căreia în acest loc a fost un vechi cimitir sau că în perioada interbelică aici s-au făcut înmormântări”, a spus Gheorghe Petrov.
Arheologul clujean a mai precizat că, obsedat de întâmplare, în cursul anului 2017, aşadar după 40 de ani, Richard Petrovschi s-a decis să facă public evenimentul, înaintând o sesizare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe baza căreia instituţia bucureşteană a sesizat penal Parchetul Militar Teritorial Timişoara. Cele două instituţii, în colaborare, au deschis un dosar penal, astfel de crime fiind considerate crime împotriva umanităţii, ele fiind de competenţa exclusivă a Parchetelor militare, iar verificările în teren sunt făcute de echipele venite de la Bucureşti.
Clădirea care adăpostește Cercul Militar din Caransebeş a fost construită în anul 1885, cu destinația de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei. După informațiile de care dispune Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, imobilul a servit timp de câțiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe Str. Horia, s-a aflat până prin anul 1959 și sediul Securității din Caransebeș, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află și fosta clădire a Penitenciarului, astăzi având destinație de Liceu tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spațiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton.
„În primele două campanii noi am depistat 13 morminte, dintre care trei comune, unul cu patru defuncţi, unul cu doi şi încă unul tot cu doi defuncţi, restul fiind morminte individuale. Toate scheletele care s-au recuperat în primele două campanii au fost duse pentru analiză la Institutul de Medicină Legală din Timişoara, unde s-a făcut o constatare relativă asupra vechimii lor, cum că ar data din urmă cu o perioadă cuprinsă între 50 şi 70 de ani. În două dintre morminte au fost descoperite două medalioane de pelerinaj, de factură catolică, însă acestea nu pot fi folosite pentru o datare exactă, pentru o restrângere cronologică a acestor gropi, dar bănuim că ele, cel puţin, sunt din perioada antebelică. Oricum, toate sunt din epoca contemporană, dar nu putem şti care sunt de dinainte de Al Doilea Război Mondial şi care de după, ca să fie puse în relaţie directă cu perioada comunistă şi cu crimele Securităţii. Dacă sunt antebelice, atunci le poţi lega numai de activitatea Penitenciarului, pentru că gardul lângă care săpăm este, practic, limita de proprietate dintre fostul Penitenciar, actualmente Liceu tehnologic, şi spaţiul care, din 1944, este în administrarea Ministerului Apărării”, a mai spus Gheorghe Petrov.
„În documentele Securităţii sunt pomenite nişte execuţii care au avut loc chiar în zona pe care noi o cercetăm. Este vorba despre foşti membri ai Rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului, care au fost condamnaţi la moarte, conform legislaţiei de atunci, şi au fost executaţi în această curte. Există, deci, cel puţin două execuţii oficial documentate din care reiese că îndeplinirea sentinţei s-a făcut exact în această curte. Sigur că te poate duce gândul că trupurile celor executaţi au putut fi îngropate aici, mai ales că avem şi gropi comune. Oricum, cercetările sunt în curs de desfăşurare, dosarul penal nu se va închide până când treaba asta nu se va lămuri. De asemenea, am mai obţinut informaţii că atunci, la sfârşitul anilor ’70, începutul anilor ’80, când s-a construit acest cămin pentru liceu, atunci când s-au săpat fundaţiile s-au găsit morminte, lucru care nu s-a cunoscut oficial în epocă. Noi am avut şansa să găsim un muncitor care a lucrat la acest bloc şi a depus mărturie în anul 2019. Asta înseamnă că acest spaţiu în care există morminte nu este doar aici sau sub blocurile unde au fost descoperite, ci şi sub clădirea alăturată, care este proprietatea liceului, a fostului Penitenciar”, a mai declarat arheologul clujean.
În cadrul săpăturilor care s-au încheiat joi, 27 mai, au fost descoperite încă nouă schelete în diverse poziţii, reconstituirea lor fiind însă dificilă datorită faptului că, fiind vorba de înhumări succesive, oasele au fost deranjate. Gheorghe Petrov a mai declarat că echipa de arheologi va reveni la Caransebeş într-o a patra campanie la sfârşitul acestei veri sau la începutul toamnei, când va finaliza săpăturile în perimetrul, relativ mic, în care a lucrat săptămâna trecută.
„Pentru că martorii direcţi, în viaţă, sunt tot mai puţini pe măsură ce trece timpul, fiecare zi e aproape irecuperabilă, mai ales că nu există mărturii scrise despre ce s-a întâmplat, aici, în epocă. În plus, soluţia identificării victimelor cu ajutorul probelor ADN este o procedură foarte complicată”, a mai adăugat arheologul clujean, cel care a şi condus aceste cercetări.
Aşa cum spuneam, Parchetul Militar Teritorial Timișoara a deschis un dosar de cercetare penală în acest caz, care prezintă o importanță deosebită și are multiple implicații, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se știe că au fost arestate și aduse pentru anchetă la Caransebeș.
Săpăturile de la Caransebeş sunt organizate de Asociaţia Foştilor deţinuţi Politici din România şi de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, fiind finanţate prin intermediul Fundaţiei „Doina Cornea”, tot din Cluj.
Sonia BERGER