Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit vineri, 6 martie, acţiunea intitulată generic „Femei celebre din România”, care s-a dorit a fi un elogiu adus femeilor care au făcut celebră ţara noastră, sărbătorite în preajma zilei de 8 Martie. La manifestare, care s-a desfăşurat în contextul în care, într-un top 60 al femeilor care au schimbat lumea, şase sunt românce, au participat elevi de la liceele din municipiu, cadre didactice şi muzeografi.
După ce Dacian Rancu, managerul muzeului, i-a pus în temă pe tineri despre subiectul acţiunii, acela de „a descoperi frumuseţea, graţia, curajul, inteligenţa şi perseverenţa unor femei care au făcut mândră România”, iniţiatoarea şi cea care s-a ocupat de buna organizare a manifestării, Bogdana Negrei, le-a prezentat participanţilor câte un scurt istoric al celor omagiate.
„Pe lângă elevii din liceele municipiului, vrem să ne adresăm şi publicului larg care doreşte să vadă şi partea feminină a personalităţilor României, care au contribuit la schimbarea mersului istoriei sau la îmbunătăţirea medicinei, avocaturii sau a artelor în Europa şi în lume. Este vorba, printre altele, despre personalităţi din lumea muzicii, caz în care am ales s-o prezentăm pe Hariclea Darclée, care a devenit celebră pe plan european înainte de a deveni celebră în România şi care, mai apoi, a fost numită de compatrioţii ei «Privighetoarea Carpaţilor». Dintre personalităţile sportive, am ales s-o prezentăm pe Nadia Comăneci, celebră pe plan mondial datorită notei de 10 obţinute la Montreal. De asemenea, dintre personalităţile politice ale României – şi aici, probabil, o să fim contestaţi –, le-am ales pe Ana Pauker şi pe Elena Ceauşescu, Ana Pauker fiind primul ministru de Externe din lume care a fost femeie, Elena Ceauşescu fiind cunoscută la nivel mondial ca soţie a lui Nicolae Ceauşescu, în contrapondere prezentând-o şi pe Elisabeta Rizea, practic singura femeie cunoscută din Europa de Sud-Est care a luptat împotriva comunismului, deşi femeile au ocupat un loc important în Rezistenţa anticomunistă”, a spus Bogdana Negrei.
Participanţilor la expoziţie le-au mai fost prezentate Elena Cuza, cunoscută şi ca Elena Doamna, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care în timpul Revoluţiei de la 1848 a acţionat alături de consulul britanic Cuningham pentru a pune la punct evadarea lui Cuza la Brăila, de unde a ajuns la Paris, ea contribuind, totodată, după Unirea de la 1859, la opera reformatoare a domnitorului, fiind inspiratoare Legii instrucţiunii publice şi o susţinătoare energică a înfăptuirii Reformei agrare, sau Regina Elisabeta a României, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva, ea scriind poeme, basme, povestiri, romane şi lucrări cu caracter memorialistic. Printre personalităţile prezentate vineri la muzeu s-a regăsit şi Regina Maria, cea care a urmărit constant întărirea legăturilor dintre România şi Marea Britanie, dovedind reale calităţi diplomatice, tot ea fiind cea care a susţinut alianţa cu Antanta, în vederea realizării Statului naţional român, în timpul Primului Război Mondial câştigându-şi apelativul de „Regina-soldat”.
Expoziţia a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
Bianca METEŞ