Get Adobe Flash player

Despărţământul ASTRA de la Caransebeş, între anii 1899-1947

Vizualizari: 633

La 23 octombrie 1861 lua fiinţă la Sibiu Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Ardeal. Primul preşedinte al ASTREI a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu, iar secretar George Bariţiu.

În primăvara anului 1899 se va înfiinţa şi Despărţământul ASTRA din Caransebeş, prin grija destoinicului om de cultură, protopresbiterul Caransebeşului Andrei Ghidiu, cel care se afirmase în luptele pentru emanciparea politică a românilor bănăţeni, urmând celor din Lugoj, Bocşa şi Oraviţa, înfiinţate în 1898 (Arhivele Naţionale ale României, Istorie şi cultură în Arhivele Caraş-Severinului, Bucureşti, 1997, p. 144). Scopul asociaţiei era acela de a îndruma şi unifica întreaga viaţă culturală a românilor din Banat şi Transilvania.

Din acest despărţământ făceau parte cadre didactice de la Institutul Pedagogic Diecezan din Caransebeş, precum şi învăţători români din oraş şi satele din jur, ţărani, meseriaşi, avocaţi, funcţionari, comercianţi, cărora li se alătura şi dr. Constantin Popasu, prieten devotat al lui Mihai Eminescu, George Bogoevici – secretar al Fundaţiei „Gojdu” din Budapesta, precum şi primarul localităţii Rusca-Teregova.

Intenţia despărţământului a fost ca el să activeze pe raza fostului comitat Severin, creat între anii 1872-1881, dar care va ţine o legătură permanentă cu Comitetul central al ASTREI din Sibiu. Aproape o jumătate de secol, Despărţământul ASTREI din Caransebeş înregistrează o perioadă de activitate rodnică. Totuşi, în anumiţi ani au existat şi perioade de apatie, cauzate de existenţa în localitate şi a altor asociaţii culturale, din care făceau parte adeseori aceiaşi intelectuali.

În anul 1900, Adunarea generală a ASTREI are loc la Băile Herculane. Printre participanţi, îi amintim pe protopopul Andrei Ghidiu, profesorii Patriciu Drăgălina, Petru Barbu, dr. Constantin Popasu, dr. George Vuia din Băile Herculane, şi înv. Traian Henţiu din Orşova (Foaia Diecezană, an XV, nr. 36, din 3 nov. 1900, f. 3-4).

După o intensă activitate culturală desfăşurată mai ales în perioada interbelică, aceasta scade treptat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, iar în 1947 îşi încetează activitatea.

În cursul anilor 1923-1924, se înfiinţează aşa-zisele „Cercuri religioase”, care aveau misiunea să înlocuiască „Asociaţia Culturală”, a cărei constituire eşuase. Posibilităţi de activitate au fost găsite sub ocrotirea Bisericii, căci preoţii constituiau, de altfel, partea principală a intelectualilor în acele timpuri.

Existenţa şi activitatea „Cercurilor religioase” a fost asigurată în cadrul Bisericii Ortodoxe, iar în baza Statutului Organic al Mitropolitului Andrei Şaguna, Cercurile religioase” au desfăşurat o activitate amplă, mai ales în deceniul al treilea, prin prelegeri pentru popor (Foaia poporului român, an II, nr. 46, din 21 noiembrie 1937, articolul „Astra noastră”).

Mişcarea, atât în Ardeal, cât şi în Banat, a avut un ecou puternic pe plan naţional-cultural. Asociaţia avea să impulsioneze aproape toate localităţile populate cu români, factor important în viaţa culturală.

În art. 2 al Statutului se stipulează că scopul ASTREI era următorul: promovarea culturii poporului român prin editarea publicaţiilor literare, ştiinţifice şi artistice; înfiinţarea Căminelor culturale, a Bibliotecilor populare, a Sălilor de lectură, a Societăţilor muzicale şi de cântare, a corurilor şi fanfarelor, muzeelor şi a altor colecţii; decernarea de premii şi acordarea de ajutoare pentru diverse specialităţi din domeniul ştiinţei, artei, industriei; organizarea de expoziţii şi prelegeri publice; întemeierea de fonduri pentru ajutorarea şcolilor şi internatelor; cultivarea sportului şi realizarea scopurilor amintite, şi prin alte organizaţii legale, care vor contribui la prosperitatea atât a culturii spirituale, cât şi a culturii economice a românilor.

În perioada interbelică se citeau multe publicaţii, printre care amintim: „Banatul” (Timişoara), „Foaia Diecezană” (Caransebeş), „Nădejdea” (Timişoara), „Libertatea” (Orăştie), Almanahul Banatului” (Timişoara), Foaia interesantă” (Orăştie), „Fruncea” (Timişoara), „Viaţa ilustrată” (Cluj), revista „Luceafărul” (Timişoara), „Voinţa Banatului” (Timişoara).

În perioada dominaţiei austro-ungare, cuvântul scris în limba română s-a răspândit din oraşele transilvane Arad, Braşov, Sibiu, precum şi din oraşele bănăţene Timişoara şi Lugoj. Cărţi şi publicaţii periodice tipărite în oraşele amintite, dar şi în altele, ca Oraviţa, Orăştie sau Caransebeş, au fost răspândite printre românii care trăiau în cele două provincii.

Asociaţia ASTRA devenise în acea vreme cea mai cunoscută societate culturală a românilor de la vest de Carpaţi, cu implicaţii asupra evoluţiei culturii poporului român şi apărării fiinţei naţionale. (V. Curticapeanu, „Întemeierea Societăţii ASTRA şi rolul ei în cultura poporului român”, în studii „Revista de Istorie”, an XIV, nr. 6, 1961, p. 1443).

În Banat s-au înfiinţat asociaţii şi societăţi culturale, în scopul educaţiei ştiinţifice şi artistice a tineretului şi adulţilor. Binefacerile muzicii s-au revărsat asupra bănăţenilor prin felurite forme de organizare şi instituţionalizare. Astfel, Secţia regională, Despărţămintele şi Cercurile culturale săteşti ale ASTREI au imprimat un ritm nou în dezvoltarea şi progresul artei. (Prof. dr. D. Jompan, „Coruri şi fanfare din Banat – Caraş-Severin”, Editura Mirton, Timişoara, 2003, p. 9).

Din rândul ţăranilor apar însemnate personalităţi: gazetari, scriitori, dirijori de cor, compozitori ţărani etc. Apar o serie de ziare ale satelor: „Cuvântul satelor”, la Şoşdea, „Zorile Banatului” la Comorâşte, din iniţiativa lui Pavel Tarbaţiu, şi multe altele. Foarte mulţi săteni sunt abonaţi la periodicele ce apar în centrele urbane şi chiar la sate.

ASTRA bănăţeană, care a descălecat în Banat în 1895, a activat prin cele cinci despărţăminte cu sediul în oraşele Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa, Orşova şi Reşiţa. În jurul acestor citadele ale culturii au roit multe cercuri culturale din comunele şi satele bănăţene.

Doinel PUIU MĂRGINEANU

Traducere