Get Adobe Flash player

Constantin Daicoviciu, comemorat la Caransebeş

Vizualizari: 1594

În municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului s-a desfăşurat, zilele trecute, Simpozionul Internaţional „In memoriam Constantin Daicoviciu”, aflat la cea de a XXXVIII-a ediţie. Prin numărul de participanţi şi prin valoarea comunicărilor, această manifestare este cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării. În cadrul Simpozionului a fost vernisată expoziţia „Numitorul comun: Moartea”. (C. Senco)

În perioada 1-3 martie, Caransebeşul a găzduit cea de a XXXVIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „In memoriam Constantin Daicoviciu”, cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării, prin numărul de participanţi, dar şi prin valoarea comunicărilor. Destivitatea manifestării a fost dedicată memoriei istoricului Valeriu Leu, care ar fi împlinit în acest an 60 de ani.

Primarul Marcel Vela a făcut referiri la importanţa activităţii celor care fac eforturi pentru a scoate la lumină mărturiile trecutului. La rândul lui, prof. univ. dr. Ioan Piso, de la Universitatea Babeş-Bolyai, a vorbit asistenţei despre legăturile pe care le-a avut cu acad. Constantin Daicoviciu. Tot în prima parte a manifestării au fost prezentate trei comunicări în plen, de către col. (r) Liviu Groza, Vesna Girardi Jurkić şi Mirko Jurkić, din Croaţia, şi dr. Ioan Piso.

Momentul a fost urmat de vernisajul expoziţiei „Numitorul comun: Moartea”, realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, cu sprijinul Fundaţiei Conrad Adenauer. „Această expoziţie reliefează partea cea mai urâtă a relaţiilor care pot exista între oameni”, a declarat cu acest prilej primarul Marcel Vela. Prezentarea expoziţiei a fost făcută de Marius Oprea, fost preşedinte al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. „După 1989, destinul a făcut ca eu să mă dedic istoriei Securităţii, neuitând că am fost şi arheolog. Atunci când conjunctura politică mi-a permis, am pus în practică un vis ascuns al meu: acela de a descoperi nu doar în documente, ci şi în pământ, tragedia celor care au fost ucişi de fosta Securitate. Prima dată, în 2006, am început să descoperim locurile unde au fost îngropaţi, de foarte multe ori pe ascuns, cei ucişi ilegal, iar cercetările le continuăm şi în prezent, cu ajutorul autorităţilor locale, al Bisericii şi al oamenilor simpli. Sunt greu de înţeles sentimentele de satisfacţie pe care le trăim când descoperim câte un cadavru. Dar noi, astfel, redăm familiilor osemintele rudelor lor. Osemintele pe care le vedeţi în aceste fotografii sunt, de fapt, colona vertebrală a poporului român. Avem de lucru şi noi şi generaţiile viitoare, să descoperim mormintele fără cruce”, a spus Marius Oprea.

La manifestare a participat şi unul dintre cei care, printr-o întâmplare miraculoasă, a scăpat de glaonţele ucigaşe. „Domnilor, aceşti oameni, pe care comuniştii îi numeau bandiţi, purtau la ei câte o carte de rugăciune. Eu am petrecut în munţi mai bine de patru ani. Din întâmplare, în acea zi aveam la mine acest Nou Testament, pe care îl am şi acum. Uitaţi, glonţul martor, pe care l-am recuperat după ani de temniţă grea. Am fost condamnat la 25 de ani, din care am executat 10. Dar suferinţele prin care am trecut nu pot fi descrise. Totul numai ca să-mi trădez colegii. Dacă aş fi spus, Puşcăria de la Caransebeş s-ar fi umplut de două-trei ori. Am preferat bătaia şi schingiuiala”, a povestit supravieţuitorul.

La această ediţie s-au înscris 78 de comunicări şi 92 de participanţi de la mai multe muzee, universităţi şi institute de cercetări arheologice din ţară şi din Serbia, Croaţia şi Austria.

A doua zi a simpozionului a fost rezervată unei excursii tematice pe traseul Oraviţa-Anina-Caransebeş, cu vizitarea celor mai importante obiective istorice. În ultima zi, participanţii au revenit la susţinerea comunicărilor, iar seara s-a încheiat cu un banchet.

Carmen SENCO