Get Adobe Flash player

Viaţa politică a oraşului Caransebeş, între anii 1941-1948

Partidul Naţional Liberal – Brătianu, Organizaţia Caransebeş

În prima parte a lunii septembrie 1944 a început reorganizarea P.N.L. la nivel central. Încă din primele zile s-au constatat mari neînţelegeri datorită acuzaţiilor de colaborare a lui Gheorghe Tătărăscu cu regele Carol al II-lea în calitate de prim-ministru în perioada 1934-1940. În cele patru mandate de prim-ministru, Gheorghe Tătărăscu a încercat să izoleze gruparea brătienistă, atitudine pe care bătrânii liberali, în frunte cu Dinu Brătianu, nu au uitat-o.

În acele condiţii, Gheorghe Tătărăscu şi-a creat un nou partid liberal în 19 decembrie 1944, fără susţinere în mase.

Banatul, în anul 1944, dar şi în anii următori, nu mai era o regiune în care P.N.L. să aibă o influenţă foarte mare în rândul electoratului. Poziţia acestui partid, fără lideri puternici, era mult şubrezită şi datorită unor conflicte interne.

Reorganizarea partidului în fostul judeţ Severin a revenit în egală măsură mai vechilor liberali dr. Titus Popovici din Lugoj şi dr. Cornel Corneanu din Caransebeş, care partid, începând cu anul 1935, a fost din ce în ce mai puţin vizibil în planul realizărilor din această zonă, gândite anterior de către liberali. Mai vizibil în oraşele amintite, acest partid nu se bucura de sprijin în pătura ţărănească, susţinătoare în număr covârşitor a P.N.Ţ. – Maniu.

În toată perioada 1944-1947, nu se mai poate vorbi în oraşul Caransebeş de o organizaţie bine închegată a acestui partid, ci doar de o grupare de prieteni liberali adunaţi în jurul lui Cornel Corneanu. Liderul comunist local Pavel Nemeth îl alătura acestei grupări şi pe Isac Rădulescu, avocat şi fost primar al oraşului în perioada guvernării antonesciene.

Această grupare a fost divizată în aprilie 1946 de către dr. Titus Popovici, preşedintele Organizaţiei judeţene brătieniste din Lugoj, când l-a numit la conducerea „Organizaţiei” locale din Caransebeş pe dr. Dimitrie Sgăvârdea, de la Episcopia Caransebeşului, în locul lui Dimitrie Novacescu. Pus într-o situaţie de neacceptat, dr. Cornel Corneanu a înaintat un memoriu lui Dinu Brătianu, la Bucureşti, cerând ca „Titus Popovici să motiveze îndepărtarea de la conducere a avocatului Novacescu, iar până la soluţionarea acesteia se considera întreaga organizaţie a oraşului, a plasei şi a Regiunii Graniţei demisionată din Partidul Naţional Liberal”. Este posibil ca Titus Popovici să fi observat o implicare din ce în ce mai scăzută a liderului caransebeşean în reorganizarea partidului în zona revendicată de către gruparea lui Cornel Corneanu.

Intrându-se în febra pregătirilor pentru alegeri, guvernul condus de dr. Petru Groza a însărcinat Ministerul Afacerilor Interne să supravegheze liderii partidelor de opoziţie, prin Birourile şi Serviciile de Siguranţă. Dr. Cornel Corneanu a fost pus sub supravegherea Biroului de Siguranţă din Caransebeş în 18 aprilie 1946.

În luna august, s-au făcut tatonări şi chiar o propunere din partea Organizaţiei P.N.L. – Tătărăscu din judeţul Severin, aflată în criză de aderenţi, ca să intervină pe lângă dr. Cornel Corneanu pentru a nu-şi depune candidatura şi să adere la Platforma Blocului Partidelor Democratice, creând oarecari speranţe dizidenţei tătărăsciene din judeţ. Pe fondul neînţelegerilor cu dr. Titus Popovici, dr. Cornel Corneanu ar fi declarat că ar fi posibil să-l sprijine în alegeri pe Alexandru Alexandrini, candidat al Blocului în judeţul Severin.

Disensiunile dintre cei doi lideri liberali au paralizat activitatea P.N.L. – Brătianu în judeţul Severin, care abia în 30 octombrie 1946 s-au aplanat. S-a propus ca dr. Cornel Corneanu să figureze pe listele acestui partid pentru alegerile parlamentare, în anumite condiţii. Împăcarea a fost intermediată de către colonelul Dimitrie Băleanu din Gătaia, stabilit de puţină vreme în Caransebeş. La întrevedere au participat, dintre caransebeşeni, prof. Matei Armaş, avocatul Dimitrie Novacescu şi medicul Virgil Budinţian. Pentru Matei Armaş şi Dimitrie Novacescu, liderul caransebeşean a pretins cooptarea în Comitetul judeţean, fără a-l admite pe lista de candidaţi pe Dimitrie Sgăvârdea.

În zona Graniţei exista o reţinere din partea liberalilor de a-l susţine la conducerea Organizaţiei judeţene pe dr. Titus Popovici, deoarece în timpul guvernării lui Ion Antonescu a fost ministru la Economia Naţională. Împuternicirea dată de acesta lui Dimitrie Sgăvârdea, de a reorganiza partidul în plăşile Caransebeş, Teregova şi Orşova, s-a dovedit un eşec, atât datorită incapabilităţii sale, cât şi a reticenţei liberalilor din zonă, care îl considerau drept lider judeţean şi local pe dr. Cornel Corneanu.

Neputinţa liberalilor de a crea în Caransebeş o organizaţie puternică, cu care să se prezinte în campania electorală, i-a îndemnat să-şi îndrepte atenţia către Organizaţia locală a P.N.Ţ. – Maniu, foarte puternică numericeşte, dar şi foarte dinamică, în vederea constituirii unui cartel electoral.

La începutul lunii noiembrie 1946, dr. Cornel Corneanu a participat la o şedinţă a Organizaţiei locale a P.N.Ţ. – Maniu, „unde, din informaţii, ar fi dat directive despre modul de propagandă electorală, precum şi colaborarea între PNŢ-PNL-Dinist şi PSD-Titelist”. Din acest punct de vedere, era cel mai experimentat politician caransebeşean, participant la multe bătălii politice în perioada interbelică.

Firave legături întreţinea dr. Cornel Corneanu cu simpatizanţii săi din satele Apadia (satul natal), Cârpa (azi, Valea Timişului) şi Vălişoara, conform unui informator al Siguranţei din Caransebeş.

În 15 noiembrie 1946, cu doar câteva zile înainte de alegeri, locuinţele lui Cornel Corneanu şi Dimitrie Băleanu au fost percheziţionate, cu scopul de a descoperi arme, rezultatul fiind negativ. De fapt, s-a urmărit intimidarea acestor lideri, în pragul alegerilor.

Nici cei mai buni prieteni politici ai dr. Cornel Corneanu nu s-au implicat în campania electorală din octombrie-noiembrie 1946. Profesorul Matei Armaş, de la Liceul „Traian Doda”, declara în timpul unei anchete a organelor de Securitate că în campania electorală din 1946 nu a activat politic, datorită orelor de curs pe care era obligat să le susţină, votând ca simplu alegător.

Lipsit de un sprijin politic cât de cât substanţial, P.N.L. – Brătianu a obţinut în alegerile din 19 noiembrie 1946 din oraşul Caransebeş doar 150 de voturi.

Soarta P.N.L. – Brătianu şi a organizaţiilor sale din ţară nu putea fi alta decât cea a P.N.Ţ. – Maniu, iar ieşirea din scena politică era previzibilă chiar în oraşe de provincie precum Caransebeşul. Îngrijorarea puţinilor membri ai acestui parid era îndreptăţită în 4 august 1947, „în sensul că, după lichidarea completă cu elementele Naţional-Ţărăniste, se va lua (sic) măsuri şi contra lor”, conform unui raport al Biroului de Siguranţă din oraş.

1949-1950, Lugoj: jFişa personală a dr. Cornel Corneanu din Caransebeş, membru marcant al PNL (din dosarul de urmărire al dr. Cornel Corneanu)

Constantin BRĂTESCU

Traducere