Un om, un nume Dr. ing. Florentin Cârpanu,


Un om, un nume

Dr. ing. Florentin Cârpanu,

o adevărată personalitate a Banatului (IV)

În anul 1963, ing. Florentin Cârpanu este numit director al I.A.S. şi al Hergheliei Pădureni, acolo unde se creştea calul de muncă al bănăţeanului, rasa Nonius. Omul care a iubit acest animal blând, liniştit şi puternic, bun pentru muncile agricole din zona de şes a Banatului, şi-a făcut lucrarea de diplomă la Disciplina de Cabaline a Facultăţii – conducător ştiinţific prof. dr. Petre Spânu, medic veterinar, omul care a simţit având o atracţia deosebită pentru cal a studentului Cârpanu. A prezentat o lucrare excepţională la examenul de stat, la care a obţinut nota 10.

Florentin Cârpanu preluase I.A.S. Pădureni într-o stare deplorabilă; toate sectoarele mergeau prost, producţiile erau slabe şi se simţea acut lipsa unei mâini de gospodar. În doi ani, a reuşit însă să-l aducă fruntaş pe ramură, demonstrând reale calităţi de manager. Am scris în primul articol legat de Florentin Cârpanu că, în anul 1966, conducerea Trustului Gostat al regiunii Banat, judeţul Timiş, a avut sarcina de a construi în această zonă bănăţeană un mare Complex de creştere şi îngrăşare a porcilor, după alte metode decât cele existente în ţară, astfel că s-au terminat construcţiile la Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor – Beregsău. Datorită rezultatelor remarcabile obţinute, acesta se extinde pe toată raza judeţului Timiş, îmbrăcând noi variante, în marea unitate HOLDING-COMTIM. În centrul oraşului Timişoara se deschide primul magazin alimentar COMTIM, cu un bun vad comercial, cu un aspect şi o prezentare a variatelor produse ale industriei cărnii, identice cu cele din lumea occidentală, cum nu se mai văzuse la noi până atunci. Acest magazin a fost luat cu asalt de consumatori din toată ţara, care voiau să se aprovizioneze, toate produsele din carne de porc şi vită fiind de o calitate excelentă şi la preţuri accesibile.

Complexele de selecţie au fost profilate pe creşterea porcilor din rasele Landrace, Marele Alb, Hampshire, Durac, în efective de reproducţie de câte 4-5.000 de capete, în Complexele de la Pădureni, Ciacova, Peciul Nou, Birda şi Gătaia. Acestea au devenit unităţi oficiale de selecţie pentru prăsilă. În această mare unitate COMTIM s-a lucrat cu seriozitate şi responsabilitate, fiind unică în ţară. Munca migăloasă consta în matricularea purceilor la naştere, de la fiecare scroafă, urmărindu-se capacitatea de alăptare a mamelor prin cântărirea purceilor până la 21 zile, precum şi conformaţia şi dezvoltarea corporală a acestora. COMTIM-ul a ajuns să realizeze 40 la sută din întreaga producţie de carne de porc a ţării. S-a ajuns la această performanţă datorită organizării lucide, prin specialişti puşi bine şi eficient la treabă, cu alte cuvinte, pentru fiecare sector – omul potrivit. Aplicarea cunoştinţelor zootehnice corespunzătoare cerinţelor se făcea prin împerecheri între rase, pentru sporuri de producţie. S-au introdus la timp sisteme de evidenţiere pe calculator, când de abia începuse şi au apărut primele computere şi existau puţini specialişti, aceştia putând fi găsiţi doar în institutele de profil din învăţământul superior.

COMTIM-ul şi-a organizat o Centrală în Pădureni, condusă de ing. Ana Cristescu. Pentru rezolvarea problemelor de natură financiară care se iveau, un rol important l-a jucat Contabilitatea, condusă cu competenţă de un autodidact instruit, contabilul-şef ec. Crăciun Popescu, care a fost prezent şi a rămas în activitate de la început şi până la pensionare, când, de altfel, s-a şi înregistrat sfârşitul COMTIM-ului. Pieţele de desfacere ale produselor COMTIM au fost prospectate prin neobositul şi capabilul director comercial, sârbul Ilie Nicolici, un profesionist deosebit de ambiţios în căutarea cererii şi ofertei.

Pentru bunul mers al unităţii, Florentin Cârpanu a introdus un sistem de muncă propriu acestei unităţi, cu recunoaştere şi răsplată pe măsură. Se ţinea sub control şi observaţie tot ce aparţinea de COMTIM şi se introduceau fără întârziere sisteme moderne, în colaborare cu specialiştii şi subalternii. Staţia de radio-emisie, ca mijloc eficient de cunoaştere exactă a situaţiei în teritoriu, a devenit indispensabilă, fiind folosită la ore programate sau la intervenţii de necesitate, astfel încât se puteau lămuri problemele în orice moment. Să stăpâneşti şi să conduci un asemenea colos zootehnic şi toată lumea să te asculte şi să înţeleagă rolul muncii, nu era o treabă uşoară; orice defecţiune în fluxul tehnologic, o pană de curent puteau să lase în orice moment fără mâncare şi apă cei peste un milion de porci şi impresionantul număr de taurine aflate la îngrăşat, respectiv tăuraşi şi vaci reformate, colectate din ţară.

Au existat în decursul vremii şi unele probleme sanitar-veterinare mai grave, care s-au soldat cu mari pierderi economice prin mortalitate, suferinţe şi sporuri de greutate, necesistând cheltuieli, muncă şi zbatere. Una dintre aceste situaţii a fost epizootia de febră aftoasă din 1967, când întreg personalul a intrat în carantină, în frunte cu directorul general Florentin Cârpanu, fiind necesare decizii ad-hoc, organizare administrativă şi de aplicare a legii sanitar-veterinare privind acţiunile de prevenire, depistare şi combatere de către comandamentul instituit din personalul sanitar-veterinar al unităţii, comandantul acestuia fiind chiar directorul.

În COMTIM au lucrat oameni tineri, care s-au specializat şi la locul de muncă, având create şi asigurate condiţii pentru realizarea lor profesională. În 1989, efectivul de porci în România era de 12 milioane de capete, din care peste un milion îl deţinea COMTIM-ul, iar întreprinderile de stat – 3 milioane de capete. Complexul de îngrăşare a porcilor a ajuns la 40 de ferme, grupate în 18 complexe, după anul 1978, fiind creată o reţea, un sistem nemaiîntâlnit, dispersat pe raza judeţului Timiş, în zonele din preajma localităţilor Jimbolia, Sânandrei, Clari Vii, Bulgăruş, Teremia Mare, Cenei, Grabanţi, Birda, Beregsău şi zonele cerealiere. Realizatorul, executantul acestui colos, al acestui vast-imens Combinat, transformat în HOLDING S.A. COMTIM, a fost ing. zootehnist Florentin Cârpanu, el fiind director din anul 1965, care a depăşit aşteptările, a uimit prin inventivitate şi a biruit prin organizare şi realizare a obiectivului gândit de un colectiv de specialişti în domeniu, care, însă, mai departe, au rămas doar… spectatori.

COMTIM producea carnea cea mai ieftină din ţară şi prepara peste 100 de sortimente de produse din carne pe piaţa ţării şi pentru export.

Florentin Cârpanu nu a avut duşmani; el a fost doar invidiat de oameni răutăcioşi, fiindcă, la urma-urmei, este şi el om, unul cu calităţi deosebite, care nu se lăsa subjugat uşor. Lui Florentin Cârpanu i se mai spunea şi „Stăpânul”, pentru că în primul rând era stăpân pe sine, dar şi tenace, iar hotărârile pe care le lua le cumpănea din vreme. A atras şi a încurajat talentele, oameni pe care i-a promovat în funcţii de conducere. Era înţelept şi se comporta natural, fiind pe gustul tuturor. Prin valoarea lui practică „Stăpânul” avea o influenţă sănătoasă asupra vieţii oamenilor cu care muncea. Nu avea manifestări de furie, de mânie, de răutate, nu era irascibil şi nici violent. Nu avea vicii, nu fuma şi nici nu consuma alcool, nici nu era amator al jocurilor de noroc. Nu se lăsa pradă disperării, era exemplu de hărnicie, îşi îndemna oamenii la muncă, singura cale spre bunăstare.

Faima acestei instituţii, a acestui colos zootehnic, HOLDING, au ridicat-o şi întreţinut-o sutele de specialişti – inovatori şi chiar inventatori – în care au fost trezite interese, ambiţii şi cunoştinţe profesionale; toţi au concurat, ca un mare ansamblu, sub bagheta unui om cu o autoritate charismatică – cea care derivă din calităţile personale extraordinare ale conducătorului, care inspiră angajament şi impune subordonare.

La 31 martie 1975, COMTIM-ului (Combinatul pentru Producerea şi Industrializarea Cărnii Timiş) i se decernează titluri meritorii – Întreprindere fruntaşă pe ţară, distincţie obţinută şi în 1985 şi 1986, precum şi titlul de Erou al Muncii Socialiste, Medalia de Aur şi Steagul de Unitate Fruntaşă pe Ţară. (Va urma)

Ştefan ISAC