Un om, un nume


Col. (r ) Nicolae Nicolicea, 33 de ani de carieră miltară

Domnul colonel s-a născut în frumoasa zonă a Almăjului, în satul Pârvova, judeţul Caraş-Severin, în primăvara anului 1948, luna lui Prier (aprilie), ziua 1. A urmat şcoala primară şi gimnaziul în satul natal, după care a plecat pentru doi ani la liceu în Caransebeş, la Şcoala Medie Nr. 2 (azi Liceul Pedagogic), apoi pentru încă doi ani la Liceul Militar din Câmpulung-Moldovenesc (Suceava). În perioada anilor 1966-1969, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi din Sibiu, pentru ca apoi să urmeze timp de şase luni, în anul 1972, un curs de comandanţi de companii la Făgăraş. Tot la Făgăraş, în anul 1975, şi tot pentru şase luni, a urmat cursul de comandanţi de batalioane. În perioada anilor 1976-1978, a urmat Academia de Înalte Studii Militare Bucureşti. În 1982, pentru trei luni, la Făgăraş, a urmat un curs postacademic. După toate aceste studii, domnul colonel a îndeplinit funcţiile de Comandant de pluton şi companie la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă la Lipova, timp de şase ani (1970-1976), apoi, între anii 1978-1981, a fost transferat la Caransebeş, fiind Şeful Cercetării şi Şeful Biroului Operaţii şi Pregătire de Luptă la Regimentul 18 Mecanizat, de unde a fost detaşat la Timişoara (1981-1987), Comandant al Batalionului 169 Cercetare. S-a reîntors în municipiul de pe Timiş şi Sebeş pentru trei ani (1987-1990), ca şi comandant al Regimentului 18 Mecanizat şi al Garnizoanei Caransebeş.
Am avut onoarea şi plăcerea să-l cunosc pe domnul colonel, pe vremea când activam ca solist vocal de muzică populară la Casa Armatei din Caransebeş, avându-l dirijor pe domnul colonel Marius Frăţilă şi instructor cultural pe prof. Ion Gheorgheosu, loc în care m-am împrietenit cu toate cadrele militare şi civilii care luau parte la diferite activităţi. Pot să spun că la Casa Armatei activitatea cultural-artistică era net superioară faţă de cea de la Casa de Cultură. Toate acele rezultate foarte bune înregistrate în acea perioadă au fost supravegheate de domnul colonel Nicolae Nicolicea şi de cei doi colaboratori ai domniei-sale.
Din anul 1990, până când a trecut în rezervă, în 2002, a ocupat funcţia de Şef de Secţie şi Şef de Stat Major la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin.
Domnul colonel este căsătorit cu consăteana domniei-sale, Stana, au doi copii ingineri şi două nepoate de 4, respectiv 2 ani.
Ce am mai aflat de la domnul colonel a fost că la Lipova a comandat subunităţi de militari în termen redus (elevi), absolvenţi de facultate, câte două serii pe an. La Timişoara a organizat şi condus pregătirea pentru culegerea de informaţii pe timp de luptă, inclusiv din dispozitivul inamicului şi prin cercetarea radio. La Caransebeş s-a ocupat de pregătirea de luptă a tuturor categoriilor de militari din Regiment, de aprovizionarea cu alimente, echipament, muniţie şi alte materiale necesare bunului mers al tuturor activităţilor. În decembrie 1989 a trecut prin momente dificile, dar le-a depăşit cu bine, fără să aibă sau să provoace victime, iar după 22 decembrie 1989, împreună cu ceilalţi comandanţi de unităţi din Caransebeş, a luat măsuri de menţinere a ordinii şi siguranţei în oraş, pentru paza şi apărarea unor obiective vitale şi aprovizionarea magazinelor cu strictul necesar pentru populaţie – pâine, lapte, carne şi produse din carne.
În cei 33 de ani de carieră militară, a fost apreciat în patru ani cu calificativul de BINE, iar în ceilalţi 29 cu FOARTE BINE şi înaintat la gradul următor de două ori înainte de termen (la gradul de maior cu doi ani, şi la colonel cu cinci ani), toate acestea pentru rezultatele obţinute.
N.A. Am fost coleg şi prieten cu Zaharie Nicolicea, fratele domnului colonel, un iubitor şi instructor al activităţilor culturale din Bozovici şi din zonă, care, din păcate, a trecut la cele veşnice prea devreme. Când l-am cunoscut pe domnul colonel, m-am bucurat cu adevărat aflând că este fratele lui Zărică.
Ştefan ISAC