Ştefan Isac, noul Cetăţean de Onoare al Caransebeşului 1



După ce, în data de 30 iulie, consilierii locali au aprobat cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţen de Onoare al municipiului Caransebeş” lui Ştefan Isac, în şedinţa de joi, 27 august, a legislativului local, viceprimarul Marius Isac i-a înmânat în cadru festiv, în Aula „1 Decembrie 1918”, cunoscutului rapsod popular diploma care îi atestă această calitate. Distincţia i-a fost acordată lui Ştefan Isac pentru merite deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui municipiului Caransebeş.
„Pentru mine este o sărbătoare această zi în care am fost făcut Cetăţean de Onoare al municipiului Caransebeş, această diplomă adăugându-se celorlalte titluri din ţară şi din străinătate pe care le-am primit. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi făcut posibil să mi se confere această distincţie. Vă spun sincer, în cei 47 de ani în care am slujit muzica populară, oriunde m-am dus, în ţară sau în străinătate, pe limba mea au fost mereu Caransebeşul şi numele Isac”, a spus, extrem de emoţionat, îndrăgitul interpret gugulan de muzică populară.
Ştefan Isac s-a născut în data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“, unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul Ansamblului „Doina Banatului”, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu Roşu, „Semenicul“ din Reşiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane, „Timişul“ din Timişoara, sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate, în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.
Anul 1976 avea să-i aducă lui Ştefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului, intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc pe cele două discuri, cât şi altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Ştefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“, precum şi una cu muzică de petrecere.
Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.
Alături de munca sa din domeniul muzical, interpretul de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. Artistul popular a scris două volume intitulate „Pe urmele «Doinei Banatului» şi ale slujitorilor ei”, care s-au bucurat de un real succes în rândul cititorilor.
Volumul prezintă biografiile, cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de aproape 200 de artişti care au derulat activităţi specifice aici, din anul 1951 până în prezent.
Printre personalităţile din domeniul folclorului autentic care apar în acest volum se numără dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici, dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan. De asemenea, sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Luican şi Emil Gavriş.
Mai mult, interpretul de folclor este şi autorul broşurii „Luță Ioviță – Barbu Lăutaru al Banatului” şi al volumului „Un om, un nume”, în care prezintă personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona capitalei Ţării Gugulanilor. Ultima sa carte, ieşită de sub tipar la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti în urmă cu doar două luni, poartă un titlu inedit – „Ştefan Isac omul şi artistul”, fiind un volum autobiografic.
Venerabilul folclorist şi scriitor este „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic și cultural al locului. Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România, prin intermediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.
Sonia BERGER


Un gând despre “Ştefan Isac, noul Cetăţean de Onoare al Caransebeşului

Comentariile sunt închise.