Get Adobe Flash player

„Revoluţiunea de la Caransebeş”, vernisată la muzeu

Vizualizari: 89

În organizarea Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, în colaborare cu Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Caraş-Severin, şi cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, marți, 30 octombrie, la sediul instituţiei culturale din municipiu a fost vernisată expoziția intitulată „Activitatea Consiliului Național Român din Caransebeș”.

La eveniment au luat parte primarul Felix Borcean, city-managerul Andrei Ungur, muzeografi, arhivişti, cadre didactice, precum şi un impresionant număr de elevi de la liceele din municipiu.

În sala muzeului au fost expuse documente în fotocopie, de la constituirea Consiliului Național Român din Caransebeș, puse la dispoziție de Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Caraş-Severin, acțiunea adresându-se în special elevilor de la școlile caransebeșene, pentru a afla amănunte despre istoria locului de acum 100 de ani.

Vorbitorii au oferit amănunte despre acțiunile premergătoare constituirii Consiliului Național Român din Caransebeș, despre Adunarea de deschidere și despre personalitățile participante, dar și despre delegația care a reprezentat orașul Caransebeș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Managerul muzeului, dr. Adrian Ardeţ, a mai spus că data de 25 octombrie, pe stil vechi, respectiv 7 noiembrie, pe stil nou, reprezintă, aşa cum scria şi ziarul „Lumina” din acele zile, cel mai important eveniment pe care l-a trăit Caransebeşul până în anul 1918, cu referire la Adunarea de constituire a Consiliului Naţional Român, care a avut loc la Primăria oraşului. De asemenea, a adăugat vorbitorul, există documente scrise care vorbesc chiar despre „Revoluţia de la Caransebeş”, inclusiv Pavel Jumanca, în Anuarul de la 1919, numeşte momentul „Revoluţiunea de la Caransebeş”.

Adunarea de constituire a Consiliului Național Român din Caransebeș a avut loc la data de 25 octombrie 1918, în Sala Mare a Primăriei, deși la 12 octombrie 1918 s-a format grupul de conducere al Consiliului Național. Adunarea de deschidere, condusă de protopopul Andrei Ghidiu, a propus o Rezoluție prin care Consiliul Național Român își lua asupra sa apărarea drepturilor cetățenilor români din Caransebeș. Această Rezoluție a fost supusă direct Sfatului Național al Românilor din Ungaria și Transilvania, cu sediul la Arad. Tot la această Adunare, la care participă și delegația formată din ofițeri români din Caransebeș, anume dintr-un căpitan și un locotenent, se hotărăște formarea unei Adunări Naționale. Se propune arborarea pe Primăria Orașului a Steagului românesc, urcat de cetățeanul Ioța, care, din lipsă de scară, este ridicat pe umeri de cetățenii prezenți. Apoi, pentru menținerea ordinii în oraș au sosit în Caransebeș trupele sârbești la 18 noiembrie 1918, până s-a format Garda Națională. Între 14 şi 27 noiembrie 1918 s-a ales delegația ce urma să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, a cărei dată a fost fixată la 1 Decembrie 1918. Pe lângă deputații aleși, în Consiliul Național Român de la Caransebeș s-a stabilit ca delegația să fie de 60 de persoane, din care 26 de cetățeni acreditați. La Adunarea de constituire a Consiliului Național din Caransebeș, în 25 octombrie 1918, cetățenii orașului au strigat «Trăiască România Mare!». Consiliul Național Român a avut activitate până la 15 august 1919, când administrația este preluată de către autoritățile române. Primii reprezentanți români care au sosit la Caransebeș au fost jandarmii, în frunte cu căpitanul Barboșiu, Regimentul 3 Olt, unitate care și-a adus drapelul «zdrențuit» în luptele la care a participat pe Jiu. În fruntea Regimentului a fost colonelul Petru Bicică”, a spus dr. Adrian Ardeț.

Primarul Felix Borcean le-a amintit elevilor de la Colegiul Naţional „Traian Doda” că, acum 100 de ani, la şcoala lor tinerii învăţau în limba maghiară. „La ceva timp de la acest eveniment, adică în vara anului următor, la 1 iulie, s-a trecut la învăţământul în limba română, astfel că, la anul, alături de profesorii voştri, vom serba 100 de ani de învăţământ în limba română la acest liceu. Mi-a atras atenţia în mod deosebit faptul că noi, caransebeşenii, ne-am numărat, întotdeauna, printre primii, în toate evenimentele care au marcat istoria contemporană sau recentă a ţării. Dacă în 25 octombrie, pe stil vechi, 7 noiembrie pe stil nou, s-a petrecut acest extraordinar eveniment, m-aş duce câţiva ani mai târziu, în 1989, când Caransebeşul a fost, dacă nu mă înşel, al treilea oraş din România unde au avut loc evenimente legate de Revoluţia din Decembrie”.

Edilul a adăugat că această expoziţie este o avanpremieră a ceea ce este programat să aibă loc în data de 7 noiembrie la Primăria municipiului Caransebeş.

La rândul său, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu, a făcut un scurt istoric al evenimentelor care au premers acestei Adunări de constituire a Consiliului Naţional Român, respectiv cele legate de Primul Război Mondial. „Documentele expuse aici surprind momentul în care puterea este transferată de la autorităţile austro-ungare, la autorităţile române. Sunt documente de la Adunarea de la Primărie, au existat o serie întreagă de adunări atunci, iar structura care s-a format în oraş s-a numit Consiliul Naţional Român din Caransebeş. Documentele pe care le avem de la această structură vizează fie modul în care oamenii au fost la Vârciorova, la Zerveşti, la Dalci, la Iablaniţa sau la Mehadia, şi acolo au organizat aceste Consilii naţionale române pentru preluarea puterii, fie se referă la organizarea Gărzilor naţionale române din Caransebeş, care au asigurat ordinea în oraş. Unul dintre documentele expuse se referă la uciderea unei fetiţe de 6 ani, care a mers în centrul satului Borlova, la Cooperativă, împreună cu mama sa, şi a fost împuşcată de jandarmii maghiari. De asemenea, la Rusca Montană, unde erau şi germani şi maghiari, Consiliul a fost format atât din reprezentanţi ai românilor, cât şi ai germanilor, între ei fiind semnalate neînţelegeri. Alta a fost situaţia – şi avem aici documentul care atestă asta – în Caransebeşul Nou, locuit în mod covârşitor de populaţie germană, care a fost de acord să trăiască în continuare în România, şi nu în Ungaria”, a mai spus Ovidiu Roşu.

Expoziția va fi deschisă până în data de 13 noiembrie, când vor avea loc ample acțiuni dedicate Zilei Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.

Bogdan NAUM

Traducere