Protejarea habitatelor naturale, versus dezvoltarea turistică


Deşi puţin mediatizat, în data de 22 noiembrie a avut loc, în Sala de festivităţi din incinta Primăriei municipiului Caransebeş, un eveniment ale cărui consecinţe se vor repercuta asupra unei bune părţi a populaţiei ce vieţuieşte în arealul Munţilor Ţarcu, în special asupra locuitorilor din comunele Zăvoi, Turnu Ruieni, Bolvaşniţa, Teregova, Armeniş, Slatina Timiş şi Cornereva. Este vorba despre prima şedinţă a Consiliului Consultativ al Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, ce a avut ca temă dezbaterea şi aprobarea proiectului Regulamentului Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, prima dezbatere publică asupra regulamentului sus-amintit, ce a avut loc imediat după aceea.

Iniţiatorii acestor dezbateri au fost membrii Asociaţiei „Altitudine”, cu sediul în Arad, Str. Gladiator, nr. 10A, entitate juridică ce administrează în prezent Situl „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, în temeiul Contractului de administrare Nr. 02/01.03.2010. Scopul declarat al Asociaţiei „Altitudine” vizează desfăşurarea de activităţi de educaţie ecologică, ecoturism, sporturi montane, conservarea biodiversităţii, peisagistică şi arhitectura mediului, agricultură ecologică, promovarea valorilor morale creştine. Administrarea propriu-zisă a Situl „Natura 2000 Munţii Ţarcu” se realizează prin intermediul Administraţiei zonei protejate, structură din care mai face parte un Consiliu Ştiinţific şi un Consiliu Consultativ.

În anul 2007, prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile Nr. 776/2007, a fost constituită Aria de interes comunitar ROSCI0126 – Munţii Ţarcu, arie integrată în reţeaua ecologică europeană „Natura 2000” şi încadrată de legislaţia românească, ca arie protejată. Suprafaţa Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu” însumează 58.840 de hectare, situate administrativ pe raza comunelor Zăvoi, Turnu Ruieni, Bolvaşniţa, Teregova, Armeniş, Slatina Timiş şi Cornereva.

Regulamentului Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, întocmit de către Asociaţia „Altitudine”, a stârnit dezbateri aprinse în cadrul şedinţei Consiliului Consultativ, la care au luat parte reprezentanţi ai Asociaţiei „Altitudine”, ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Caraş-Severin, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin şi ai Administraţiei Bazinale de Apă Banat, pe de o parte, şi reprezentanţi ai comunelor Zăvoi şi Turnu Ruieni, ai Salvamont Caraş-Severin, câţiva deţinători de pensiuni şi case de vacanţă de pe Muntele Mic, precum şi omul de afaceri Romeo Dunca, pe de altă parte. A fost criticat, în special de către reprezentanţii celor două comune, dar şi de Romeo Dunca, caracterul excesiv de restrictiv impus tuturor persoanelor fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul sau în vecinătatea acestui sit.

Astfel, delegaţia comunei Zăvoi, condusă de viceprimarul Ion Scorobete, a susţinut faptul că proiectul de Regulament al Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu” vine în contradicţie cu intenţiile administraţiei locale de a dezvolta un domeniu schiabil pe Muntele Nedeia, în parteneriat cu S.C. Dunca Imobiliare S.R.L., proiect de care se leagă speranţele multor deţinători de pensiuni şi case de vacanţă din Poiana Mărului, care au întrezărit posibilitatea de a-şi revigora afacerile în sezonul de iarnă, perioadă în care fluxul de turişti înregistrează scăderi drastice, în primul rând din cauza lipsei unor activităţi care să includă practicarea în bune condiţii a sporturilor de iarnă.

S-a învederat faptul că grija pentru protecţia mediului înconjurător este subliniată chiar şi în conţinutul contractului de asociere în participaţiune încheiat de S.C. Dunca Imobiliare S.R.L. cu Consiliul Local al comunei Zăvoi, în respectivul document menţionându-se faptul că 8% din profitul anual net realizat din activităţile turistice va fi alocat pentru finanţarea activităţilor de protecţie a florei şi faunei, de păstrare a peisagisticii, de conservare a biodiversităţii, de curăţare şi marcare a potecilor turistice.

Deşi în cuprinsul O.U.G. Nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, se precizează în mod explicit că măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate trebuie să fie elaborate astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, Asociaţia „Altitudine” nu a ţinut cont de aceste particularităţi, Regulamentul Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu” stabilind că circulaţia cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole/forestiere este permisă numai proprietarilor/deţinătorilor de terenuri agricole sau păduri şi angajaţilor acestora, excluzând practic orice acces al turiştilor cu astfel de mijloace de transport.

Referitor la acest aspect, reprezentanţii comunelor Zăvoi şi Turnu Ruieni au susţinut că Administraţia sitului trebuie să se preocupe mai întâi de stabilirea, marcarea şi amenajarea unor trasee care să poată fi utilizate de către turişi cu ajutorul mijloacelor motorizate, şi abia după aceea să impună restricţii în ceea ce priveşte accesul motorizat, iar restricţiile trebuie să vizeze doar accesul pe alte trasee decât cele stabilite, nicidecum interzicerea totală a mijloacelor motorizate pe alte rute decât drumurile publice. De asemenea, s-a solicitat de către reprezentanţii autorităţilor locale introducerea în Regulamentul Sitului ,,Natura 2000 Munţii Ţarcu” a unui amendament, potrivit căruia Primăriile care deţin în proprietate terenuri situate în aria protejată să aibă, la rândul lor, dreptul de acorda accesul cu mijloace motorizate spre aceste terenuri, locuitorilor comunelor respective şi persoanelor juridice care au relaţii contractuale cu autorităţile locale.

O altă temă care a suscitat polemici a fost cea legată de faptul că, cel puţin până la acest moment, nu există o zonarea internă a Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, pe diferite grade de protecţie a patrimoniului natural, astfel încât, pe baza respectivei zonări, să se poată stabili dacă anumite proiecte şi activităţi pot sau nu pot să aibă un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes conservativ şi/sau protectiv. Din acest punct de vedere, întrebările reprezentanţilor comunei Zăvoi, referitoare la măsura în care proiectele din domeniul turistic şi hidroenergetic ce urmează a fi derulate în zona ariei protejate afectează sau nu anumite habitate naturale, a rămas fără un răspuns concret.

Tot un subiect sensibil din cuprinsul Regulamentului a fost şi cel referitor la amplasarea adăposturilor pentru animale, situate în extravilanul localităţilor, pe suprafaţa Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, se va face numai cu acordul Administraţiei. Reprezentanţii comunei Zăvoi au cerut cu insistenţă modificarea acestei prevederi, în sensul limitării ei la situaţia construcţiilor noi, ce vor fi ridicate după intrarea în vigoare a Regulamentului, urmând să fie exceptate de la această regulă stânile existente, unde sunt duse în fiecare an animalele. S-a subliniat că o parte dintre produsele tradiţionale, cum este cazul brânzei, caşului şi al urdei, se pregătesc chiar în stânile situate pe cuprinsul arealului care va fi inclus în Situl „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, iar din acest punct de vedere este imperios necesar să se asigure accesul crescătorilor de animale spre zonele de păşunat, inclusiv cu tractoare sau alte mijloace motorizare, întrucât transportul acestor produse se realizează cu mare greutate în lipsa unor astfel de mijloace, din cauza distanţelor foarte lungi de la locurile unde se află stânile şi până la locurile unde accesul se poate realiza cu autoturismele.

Nu au fost trecute cu vederea nici restricţiile referitoare la camparea pe teritoriul ariei protejate, delegaţia Zăvoiului solicitând introducerea în textul Regulamentului a unor precizări suplimentare, care să prevadă că, doar în extravilanul localităţilor, stabilirea zonelor de campare să se facă cu avizul Administraţiei sitului, în rest proprietarii şi administratorii terenurilor să poată decide singuri dacă organizează sau nu locuri de campare, fără a mai avea nevoie de avizul Administraţiei.

La sfârşitul dezbaterilor din cadrul Consiliului Consultativ al Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu”, reprezentanţii comunei Zăvoi au cerut să se consemneze în Procesul-verbal al şedinţei faptul că, din cei 40 de membri ai Consiliului (Instituţii Guvernamentale şi Deconcentrate, Autorităţi ale Administraţiei Publice Locale şi Judeţene, Regii şi Companii de Stat, agenţi economici privaţi, Organizaţii neguvernamentale, instituţii de învăţământ), nu au fost prezenţi la şedinţă decât reprezentanţii a 18 dintre acestea, lucru ce constituie un impediment în calea adoptării vreunei hotărâri, din cauza lipsei de cvorum. De asemenea, delegaţii Zăvoiului au arătat că nu vor formula niciun punct de vedere asupra conţinutului Regulamentului înainte de organizarea unor adunări publice în satele componente ale comunei Zăvoi şi au solicitat Asociaţiei „Altitudine” să participe la aceste adunări, pentru a le explica locuitorilor care sunt consecinţele pe care le poate avea adoptarea respectivului Regulament.

Deşi ecourile şedinţei Consiliului Consultativ al Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu” s-au stins demult, rămân deschise întrebările referitoare atât la viabilitatea proiectelor ce vizează dezvoltarea unor domenii schiabile pe Nedeia şi Muntele Mic, cât şi la şansele localităţilor Poiana Mărului şi Muntele Mic de a deveni staţiuni turistice, în condiţiile în care Administraţia Sitului „Natura 2000 Munţii Ţarcu” urmăreşte impunerea unor condiţii extrem de stricte pe cuprinsul ariei protejate. În susţinerea proiectelor de dezvoltare turistică vin şi studiile întreprinse de firme străine cu renume în domeniul turismului, care au evidenţiat faptul că zona montană din jurul localităţii Poiana Mărului este propice pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special a schiului, prezentând o serie de particularităţi care o fac să poată concura cu staţiuni de renume din vestul Europei. Tocmai de accea, faptul că nu s-au efectuat până acum niciun fel de investiţii pe Nedeia oferă posibilitatea ca această zonă să fie dezvoltată în mod responsabil şi să fie împiedicate apariţia unor probleme de genul celor existente deja în multe dintre staţiunile montane din România.

Firuţ MIHUŢ