Trecând prin centrul comunei Glimboca, îţi captează atenţia un bust amplasat, cu câţiva ani în urmă, în faţa şcolii din localitate. Mergând pe firul istoriei, aflăm că preotul Gheorghe Frăţilă s-a născut în 1889, în judeţul Sibiu, fiind fiul lui Gheorghe, primar în comuna Bungard, şi al Paraschivei, el având încă patru frați: Maria, Paraschiva, Eva și Ion.

Şcoala primară a absolvit-o în comuna natală, după care a studiat Liceul, Institutul, Pedagogia şi Academia Teologică la Sibiu. În cursul activității sale foarte intense, s-a pregătit în particular și pentru studii de drept, absolvind examenele juridice la Facultatea de Drept din Cluj. La examenul de Competenţă preoţească a obținut calificativul „Foarte Bine”, în faţa unei comisii conduse de Mitropolitul Ioan Meţianu.

O vreme a activat ca învățător, iar în anul 1914 s-a căsătorit cu Aurora, fiica preotului Iuliu Musta, din Glimboca, în același an fiind hirotonit diacon şi prezbiter de către Episcopul Dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Filaret Musta şi diaconul Dr. Cornel Corneanu, devenind preot la Glimboca.

Păstor bun şi iubitor al poporului, cum era, nu s-a îngrijit numai de trebuinţele sufleteşti ale credincioşilor săi, ci şi de prosperitatea şi înaintarea culturală şi economică. Gheorghe Frățilă a păstorit comuna timp de 24 de ani, perioadă în care a avut realizări deosebite, cum ar fi repararea Bisericii (construită la 1794), Căminului cultural și Primăriei comunale, construirea unei școli cu etaj (1926-1928), ridicarea unui Monument al eroilor și a numeroase troițe, amenajarea cimitirului, înființarea Oastei Domnului, Cooperativa, construirea unei biserici în localitatea Ferdinand (azi orașul Oțelu Roșu) etc. A exoperat pe seama comunei o pădure de 600 de jugăre, numită Sașa, lemnul acesteia fiind destinat pentru împodobirea satului cu clădiri de instituţii corespunzătoare, moderne.

În perioada antebelică a susținut cauza națională a românilor, drept recunoştinţă fiind ales, după Unirea din 1918, ca şi deputat al judeţului Severin în Parlamentul României. Adunarea Eparhială l-a ales membru în Adunarea Protopresbiterală și membru în Consistoriul Spiritual Eparhial, iar P.S. Dr. Vasile Lăzărescu, Episcop diecezan, l-a numit preşedinte al acestui consistoriu, iar pe patul de suferinţă l-a distins personal şi cu Brâul roşu.

A avut cinci copii: Alexandru, care mai târziu ajunge doctor primar, studiind medicina la Facultatea din Cluj, şi mai apoi director al Spitalului unificat din Oţelu Roşu, o fată, Aurora, căsătorită cu preotul Pavel Luca, şi alţi trei copii, şi anume Iulian, Lucreţia şi Gheorghe, care mor în epidemia de scarlatină din anul 1921.

Preotul Gheorghe Frăţilă se sfârşeşte tânăr, la 13 decembrie 1936, la Glimboca, în vârstă de numai 47 de ani, răpus de o boală la ficat. Rămăşiţele pământeşti au fost conduse în cimitirul satului de un sobor de 30 de protopopi şi preoţi.

Bustul preotului Gheorghe Frăţilă se află în faţa Şcolii gimnaziale cu acelaşi nume, din comuna Glimboca.

(Banatul – Jurnal Regional, An IV, Nr. 6 (42), iunie 2014, Foaia de Glimboca, p. 3).

Prof. Ion CUBIN