Get Adobe Flash player

Pe urmele ,,Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei

Vizualizari: 4364

,,Doina Banatului”, la Festivalul din Poieniţa Voinii – Hunedoara

Doina Banatului si nea Laici Perescu (dirijorul)

Doina Banatului si nea Laici Perescu (dirijorul)

Într-o duminică din vara anului 2002, la îndemnul directorului Casei de Cultură Caransebeş de atunci, ing. Lazăr Mihăilescu, dând curs unei invitaţii trimise de regretatul Drăgan Muntean, naşul fiului său, Lazăr, am pornit val-vârtej înspre Poieniţa Voinii. Drăgan Muntean, pe vremea tinereţii sale şi în continuare, fusese îndrăgostit de ,,Doina Banatului” şi îndeosebi de nana Achim, povestindu-ne cum îi căra geamantanul lui Achim Nica atunci când venea cu spectacole în zonă, şi era mândru că i-a transportat geamantanul până la scenă. Marele interpret al Pădurenilor nu a uitat niciodată de acest fapt al începutului, care a fost pentru el prevestitor de succes.

Ajunşi cu autocarul la Poieniţa Voinii, la Drăgan acasă, el a dat mâna, cu prietenie, cu fiecare dintre noi, şi s-a bucurat nespus de mult. S-a bucurat mult de reîntâlnirea cu maestrul Laci Perescu, dirijorul ,,Doinei Banatului”, cu Luţă Bunei – coregraful Ansamblului, cu finul Lazăr Mihăilescu, cu soliştii vocali Achim Nica, Dumitru Chepeţan, Ştefan Isac, Ileana Maciovan, precum şi cu instrumentiştii Viorel Bălan, Sandu Simion, Doru Papavă, Cristi Ianoşiga, Pavel Perescu, Zaharia Vrabete, Tudor Andrei, Stan Solomon, Isidor Oprea, Cornel Novac. Ne-a invitat pe toţi să-i trecem pragul casei, devenită, de câţiva ani, un autentic muzeu al zonei Pădurenilor. Ne-a primit cu inima larg deschisă şi cu zâmbetul frumuseţii, chiar fiica lui, Cosmina. În curte ne-am întâlnit cu marea realizatoare a Televiziunii Române, Mărioara Murărescu, şi cu un prieten apropiat lui Drăgan şi nouă, Gheorghe Roşoga, precum şi cu alţi artişti. După ce am vizitat muzeul, tot în curtea casei, peintre lume multă, am servit plăcinte cu brânză şi ţuică, fiind mereu îndemnaţi de gazdă să degustăm. Cu această ocazie ne-am reîntâlnit şi cu fratele lui Drăgan, Lazăr. Momentele folclorice aveau să vină ceva mai târziu.

Dragan Muntean, prezent la toate actiunile culturale ale Doinei Banatului

Dragan Muntean, prezent la toate actiunile culturale ale Doinei Banatului

Ne-am deplasat apoi la mormintele părinţilor lui Drăgan, cu un grup de seminarişti din Caransebeş, aduşi special de Lăzărică, ei cântând câteva cântece şi pricesne adecvate. Văd şi acum, cu ochii imaginaţiei, scenele fermecătoare aduse de solii artei populare, de calitate; parada costumelor, mersul căruţelor trase de cai blânzi şi ascultători, dealul uşor înclinat din faţa scenei. Nenumărate formaţii şi solişti, printre care ne-am numărat şi noi, gugulanii. În Poieniţa Voinii, am avut bucuria de a mă reîntâlni cu vechi prieteni ai acestei zone – cu familia Farcaş Zamfir, cu fostul primar al comunei Cerbăl, prietenul meu Vasile Popa, şi cu cei mai mari iubitori ai folclorului din zona Pădurenilor, familia prof. Rusalin Işfănoni, director-adjunct la Muzeul Satului Bucureşti.

La apariţia noastră pe scenă, în momentul în care ne-a anunţat prezentatoarea, din rândurile numerosului public au izbucnit ropote de aplauze, fiindcă spun cu sinceritate că muzica bănăţeană a fost şi este iubită pe aceste meleaguri. Am terminat programul tot în ropote de aplauze, cu strigături de bisuri şi cu îndemnuri de a reveni la Poieniţa Voinii. Toţi artiştii prezenţi au fost invitaţii de suflet ai celui care avea să cânte în final cum numai el ştia s-o facă, Drăgan Muntean. L-am aplaudat îndelung, împreună cu toţi admiratorii lui. Către seară ne-am strâns mâinele cu prietenie, promiţând revederea din vara următoare.

Spuneam că Drăgan Muntean a fost legat sufleteşte de ,,Doina Banatului”, de colegii de aici, şi îndeosebi de nana Achim, fapt ce l-a determinat ca la evenimentul ce a marcat cei 70 de ani, sărbătoriţi la Obreja, manifestare de mare suflet românesc (după cum scria Cosmina Drăgan, fiica interpretului Pădurean), să fie prezenţi atât oameni din sat, cât şi foşti şi actuali colegi de scenă, nelipsind Drăgan Muntean, singurul invitat din rândul ardelenilor, cel care îl considera pe uica Achim drept simbol al Banatului şi un mare Român. La această mare sărbătoare a fost prezentă şi fiica sa, Cosmina. În miez de noapte, Drăgan a avut un recital de excepţie, acompaniat fiind de orchestra anume adusă de finul Lăzărică Mihăilescu, din Caransebeş.

Dragan Muntean si fiica sa draga, Cosmina

Dragan Muntean si fiica sa draga, Cosmina

În anul 2004, într-o zi de sâmbătă care nu prevestea nimic dramatic, mi-a fost dat ca tocmai în miezul ei să trăiesc un moment greu de descris în cuvinte de către un muritor de rând: Lăzărică a fost anunţat de Eugen Mihăilă – un apropiat de-al lui Drăgan –, că Drăgan Muntean se află pe patul de suferinţă într-o clinică din Târgu Mureş. Lăzărică m-a anunţat pe mine şi pe toţi cei care am fost apropiaţii lui Drăgan. Auzind vestea proastă, parcă am fost loviţi de trăsnet. În final, nu s-a mai putut face nimic, astfel că marele cântăreţ al Pădurenilor a trecut, fără să ştie, în lumea fără dor. Drăgan Muntean a fost, pentru mine şi nu numai, unul dintre marii interpreţi ai folclorului autentic, un exemplar culegător de perle nemuritoare create de geniul poporului român, de Marele Anonim din mirifica zonă a Pădurenilor. A fost ca un frate pentru mine, fiind uniţi şi prin prisma doinitorului Achim Nica, cel care a fost pentru amândoi un mentor. Orchestra ,,Doina Banatului”, împreună cu nea Laci, cu Luţă şi Lăzărică, am fost prezenţi la Deva, conducându-l pe drumul fără întoarcere pe prietenul nostru drag, alături de mii de simpatizanţi ai celui care a fost Drăgan Muntean. Au fost sute de colegi de braslă, precum şi cele două mari realizatoare de emisiuni de folclor, Elise Stan şi Mărioara Murărescu.

Îl ascult la radio şi îl admir pe micul ecran. Fiind surprins plângând de nepoţica mea, Karina, i-am explicat că a fost un prieten drag pentru bunul Isac, că nu pot să-l uit pe acest mare interpret şi ,,Luceafăr” al cântecului popular nemuritor. Drăgan a crescut şi i-a transmis ceva din tainele lui unui tânăr Pădurean, Bogdan Toma, care în zilele de 19-20 august a.c. a obţinut locul I la Festivalul Internaţional organizat în memoria lui Savu şi Cosmin Golban la Giroc, judeţul Timiş. Tot din tainele lui, Drăgan a mai transmis unei alte tinere pădurence, Ana Maria Dragotă. Sărbătoarea Pădurenilor are loc în fiecare an la Poieniţa Voinii. Dar fără marele artist care a creat-o. Memoria îi este cinstită însă de toţi urmaşii. Printre ei, de la distanţă, şi de noi… (Va urma)

Ştefan ISAC

Traducere