Get Adobe Flash player

Oameni, fapte şi locuri: Mai mulţi căutători decât comori

Vraja aurului a dominat societatea omenească încă de la începuturile ei, simbolizând puterea, tezaurizarea constituind în permanenţă o preocupare a celor aflaţi în fruntea comunităţior umane. Exploatarea zăcămintelor aurifere a dus la adevărate exoduri umane de-a lungul vremii, mirajul metalului nobil fiind şi astăzi viu în firea omului, fiecare nutrind speranţa descoperirii de zăcăminte sau comori ascunse în locuri tainice, pecetluite, de regulă, cu blesteme. Secretomania despre comori constituie şi astăzi un fel de tabu respectat cu stricteţe de deţinătorii informaţiilor privind locurile unde se presupune a fi ascunse, indiciile scrise ori semnele transmise de la o generaţie la alta.

De-a lungul timpului au existat răufăcători care au activat cu precădere în domeniul jefuirii de valori în aur, împărţite, parţial, între făptaşi, unele ascunse în locuri tăinuite, suscitând interesul căutătorilor de comori, ruscanii ocupând un loc fruntaş în acest domeniu. Încă de la o vârstă fragedă, oamenii din Rusca-Teregova au luat şi încă mai iau cunoştinţă despre vasele cu comori îngropate în diferite locuri de pe teritoriul localităţii lor sau din alte zone, iar presupunerea existenţei de înscrisuri şi hărţi care descriu locurile în care ar fi ascunse comorile sporesc misterul ce dăinuie asupra acestei probleme.

Dinamitarea unei stânci presupusă a ascunde galbeni, cunoscută ca Cleanţul cu Hoţul, care a dovedit că metalul din stânca respectivă nu era aur, ci altceva, sau săparea în jurul unei pietre care indica „la aparat” existenţa unei comori uriaşe, sunt câteva din faptele căutătorilor din Rusca. Hazlie apare şi alertarea unor oameni care, în prag de seară, au văzut că „joacă banii” în locul numit Tâlva, grăbindu-se să împlânte cuţitul la locul comorii, dovedindu-se, în cele din urmă, că era o farsă făcută de nişte snobaşi care dăduseră foc la spirt, amuzându-se copios de ispravă.

Discutând cu mai mulţi oameni despre folclor şi istoria satului, am avut ocazia să aflu despre activitatea căutătorilor de comori, locurile unde au căutat şi de existenţa unui înscris adus la Rusca din Valea Almăjului, unde sunt descrise în jur de 80 de comori, în mare parte în locul numit Foionfia din Almăj, care arată astăzi ca un sit arheologic de mare amploare. Circulă zvonuri despre anumiţi căutători care ar fi găsit aurul ascuns de părtaşii la fărădelegi în locuri ca Prisaca, Savastru, Juriţa, sau în grote din teritoriul ruscan ori în alte zone, în colaborare cu căutătorii din acele locuri.

Jefuirea prin luptă a unor mari comori a dus la dispariţia unor civilizaţii, imperii şi regate, printre care şi cel Dac, aceasta stând la baza unor scrieri şi producţii cinematografice de răsunet toate, însă dovedind că vraja aurului a dus la foarte multă moarte şi suferinţă şi că blestemul său nu iartă.

Nicolae MOACĂ

Traducere