Pe parcursul lunilor iunie şi iulie, colectivul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a efectuat o serie de cercetări arheologice la suprafaţă, în Munţii Almăjului, în comunele Şopotu Nou, Dalboşeţ, Berzasca şi Bănia, cercetări ce urmează să fie investigate geologic de către reprezentanţii unei firme care intenţionează să prospecteze respectiva zonă. Perimetrul, în suprafaţă de 60 kmp, se află la altitudine, între Valea Almăjului şi Defileul Dunării.
Cercetările efectuate de colectivul Muzeului caransebeşean i-au pus pe membrii acestuia în faţa unei descoperiri deosebit de importante, nu doar pentru judeţul Caraş-Severin, ci pentru întreaga istorie antică a României, a spus directorul instituţiei, dr. Adrian Ardeţ, într-o recentă conferinţă de presă. „Am reuşit să identificăm şi să cercetăm sistemul defensiv al unei fortificaţii, al unei cetăţi romane din timpul Primului Război Daco-Roman. Ne bazăm investigaţiile atât pe tehnica de construcţie, cât şi pe descoperirile pe care le-am făcut. Această fortificaţie se alătură celei de la Zăvoi, acelor valuri de pământ, şi reprezintă pentru noi cea mai importantă descoperire din acest an”, a mai spus dr. Adrian Ardeţ.
Fortificaţia constă din valuri de pământ, are o lungime şi o lăţime de 160 de metri, valurile măsoară 1,40 metri înălţime, ele fiind consolidate cu piatră şi bine tasate, şanţul are 3 metri lăţime şi o adâncime de aproape un metru, după toate aparenţele ea fiind datată ca aparţinând perioadei de la începutul secolului al II-lea d. Hr. Fortificaţia face parte din categoria castrelor de marş, romanii realizând 16 asemenea construcţii, în vederea cuceririi Daciei, respectiv a Sarmizegetusei, majoritatea acestor castre aflându-se în apropierea Regatului Dac al lui Decebal. „Faptul că noi, aici, în Valea Almăjului, în comuna Dalboşeţ, în punctul numit Tâlva Blidarului, la cea mai mare înălţime, la 930 de metri, am reuşit să descoperim această fortificaţie, care face legătura între Liubcova, Stenka Liubcovei, cetatea dacică, portul roman de la Gornea, şi ceea ce se întâmplă în Valea Almăjului, mai precis la fortificaţia de la Lăpuşnicel, presupune şi un posibil conflict între daci şi romani, în zona noastră. Până în acest moment, nu am găsit, nici în şanţ, nici altundeva, urme, elemente care să dovedească acest lucru – mă refer la arme, vârfuri de suliţă sau de săgeată ori alte obiecte legate de o posibilă confruntare –, însă zona urmează să fie investigată în continuare, în a doua jumătate a lunii august, şi atunci vom încerca să aflăm mai multe detalii şi elemente legate de această importantă fortificaţie romană din Munţii Banatului”, a mai declarat directorul Muzeului din Caransebeş.
Până în acest moment, în Banat, în afară de valurile şi fortificaţia de pământ de la Zăvoi, care are 450/450 de metri, iar valul are un diametru de 10 metri şi o înălţime de 3 metri, unde a staţionat o legiune, şi de ultima descoperire din munţi, unde a poposit o cohortă compusă din 500 de militari, nu se mai cunosc alte asemenea construcţii.
„Din izvoarele antice, din ceea ce ne spune Dio Cassius, romanii au cucerit Dacia munte după munte, ceea ce ne confirmă nouă că a fost un război total, iar deschiderea spre Valea Almăjului a conflictelor şi faptul că pe această vale avem de-a face cu o coloană romană se adaugă la cunoştinţele noastre despre ceea ce au însemnat Războaiele Daco-Romane”, a mai spus dr. Adrian Ardeţ.
Sonia BERGER
