Get Adobe Flash player

Mica Unire, sărbătorită de elevii caransebeşeni de la „Traian Doda”

Vizualizari: 328

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş și Consiliul Județean Caraș-Severin, în parteneriat cu Colegiul Național „Traian Doda” Caransebeș și Arhivele Naționale – Serviciul Caraș-Severin au organizat miercuri, 23 ianuarie, la sediul muzeului, manifestarea intitulată generic „Unirea națiunea a făcut-o! 160 de ani de la Unirea Principatelor Române”. Scopul manifestării a fost de a marca Unirea de la 24 ianuarie 1859, momentul nașterii României moderne, și de a promova valorile naţionale în rândul tinerilor.

În deschidere, managerul muzeului, dr. Adrian Ardeţ, a vorbit despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie şi importanţa actului aniversat miercuri la instituţia de cultură din municipiu.

Aş dori să vă spun că astăzi se împlinesc 198 de ani de la Proclamaţia de la Padeş, în care Tudor Vladimirescu a lansat Apelul către ţară privind eliberarea. A fost una dintre cele mai importante manifestări, una pur românească. Vorbesc despre Tudor Vladimirescu pentru că, la vremea respectivă, el a fost activ aici, la Caransebeş. El a ţinut o legătură permanentă cu zona noastră”, a spus dr. Adrian Ardeţ.

În continuare, trei eleve din clasa a X-a D, Filologie, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”, coordonate de prof. Carmen Ardeţ, au citit materiale documentare referitoare la domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi la activitatea sa. Astfel, Simona Spunei a vorbit despre activitatea politică a acestuia, Sara Brecica s-a referit la aspecte legate de urmările pe care le-a avut scurta perioadă de domnie a lui Al. I. Cuza, iar Patricia Sârbu-Vlădescu a citit trei poezii care circulau la acea vreme, imediat după dubla alegere a domnitorului, poezii culese din popor şi publicate apoi în presa din perioada interbelică.

Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, a vorbit despre actul de la 24 Ianuarie 1859 din perspectiva cercetătorului. „Din păcate, în ultimul timp alergăm mai mereu în diferite direcţii şi uităm să mai privim înapoi, să vedem de unde venim şi să înţelegem, de aici, încotro mergem, într-o direcţie bună sau una mai puţin bună. Aşadar, dacă noi suntem astăzi aici, dacă vorbim româneşte, dacă ţara în care trăim se numeşte România, este şi pentru că în 1859 a existat această Unire a Principatelor. Cele două principate au avut evoluţii diferite, iar acesta a fost un moment important, care a fost fructificat. În istorie, de multe ori se întâmplă ca momentele să nu fie fructificate, iar şansele trec. Pentru poporul român, data de 5 ianuarie, respectiv 24 ianuarie 1859 sunt nişte zile în care istoria nu a trecut pe lângă noi şi momentele au fost fructificate. La vremea respectivă, Banatul era în Imperiul Habsburgic, el fiind cucerit de austrieci de la turci. Până atunci, însă, vreme de 60 de ani, zona aceasta a Caransebeşului şi a Lugojului făcuse parte din Imperiul Otoman, iar din 1718, timp de 201 ani, va face parte din Imperiul Habsburgic”, a spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a mai vorbit despre evoluţia evenimentelor din acea perioadă. „Înainte de momentul pe care îl marcăm au existat frământări, modernizarea care a avut loc nu a fost simplă, pentru că oamenii nu au renunţat uşor la lucrurile care le erau cunoscute, le erau familiare, şi nu au vrut să renunţe la confortul lor, iar evoluţia economiei, evoluţia tehnică au dus la schimbări în domenii diferite, două exemple fiind apariţia, la mijlocul secolului al XIX-lea, a fotografiei şi a căilor ferate, puţin înainte de 1900 construindu-se calea ferată Băile Herculane – Timişoara, toate acestea având urmări şi în viaţa politică”, a mai spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

În încheiere, pe holul muzeului, toţi participanţii la manifestare s-au prins în Hora Unirii.

Sonia BERGER

Traducere