Mesageri ai cântecului popular


O familie de muziceni

Spuneam că la Festivalul „Hercules” din acest an, găzduit de staţiunea de pa Valea Cernei, surpriza au constituit-o cele două formaţii din zone diferite – orchestra din Moldova şi dansatorii din Mureş, care, sprijiniţi de Asociaţia Centrul Cultural „Ardealul” din Subcetate – Harghita, au evoluat pe fundalul de ropote de aplauze ale spectatorilor veniţi la Băile Herculane nu doar din ţară, ci şi din străinătate. În cele ce urmează, m-am hotărât, stimaţi cititori ai săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 zile”, să vă informăm despre fiecare în parte dintre aceste două formaţii.

Voi începe cu orchestra ,,Rapsodia Bucovineană”, care a luat fiinţă în noiembrie 2012, ca rezultat a trei generaţii de muncă culturală. La festivalul de la Herculane, din orchestră a lipsit solistul la nai, care este şi dirijorul titular, Ovidiu Şvarţ, deţinător al premiului „Naiul de Aur” în America, în 2005. Maestrul a înfiinţat, în 1990, prima orchestră particulară din România, Orchestra „Ciobănaşul”, moment ce a coincis cu înfinţarea Ansamblului „Rapsodia Bucovinei”. Din orchestră a mai lipsit soţia lui Ovidiu Şvarţ, violonista Mihaela-Doina Şvarţ. La festival, familia a fost reprezentată de fiul Eduard-Cristian Şvarţ, care a cântat la vioară. Orchestra a fost completată cu Mădălina Senciuc (vioară şi vocal), cea care a fost şi pe post de dirijor, Mihai Mureşan (ţambal), Ionuţ Ilisoc (chitară), Iulian Spoială (clarinet), un tânăr doar de 16 ani foarte talentat, Alin Alecsoaea, Gabi Florea, ambii trompetişti şi cei care de peste 20 de ani sunt lângă Ovidiu Şvarţ, toboşarul Gelu Mărgineanu şi contrabasistul Ovidiu Ursachi, care la festival l-a substituit pe chizanul său Şvarţ în coordonarea orchestrei. Desigur, ca orice ansamblu, aici găsim şi echipa de dansuri, prima instructoare de dans popular din Suceava fiind mama dirijorului, Ortansa Şvarţ, care a absolvit la Clasa de coregrafie a maestrului Bodeuţ, acolo unde şi tatăl său, Friedrich Şvarţ, a fost elev, pentru ca mai apoi să devină un coregraf de elită al României, un om devotat acestei munci până în ultima clipă a vieţii, lăsând la „cârma” dansatorilor pe discipolul său, Liviu Condurache. Ovidiu Şvarţ mai dirijează şi Orchestra profesionistă „Floricica de la Munte”, din Piatra Neamţ.

Vom continua cu dansatorii prezenţi la festival, cei de la „Cununa Călimanilor”, din Deda-Mureş. Am văzut această frumoasă comună, situată într-o mică vale a Mureşului, la poalele Munţilor vulcanici Călimani şi Gurghiu, având puţin pământ fertil. Forma semi-circulară a locului este spectaculoasă, văzută de pe Piscul „Scaunul Domnului”, dând impresia că este un platou în trepte, semănând cu marile teatre greceşti în aer liber. Din punct de vedere geografic, comuna Deda este situată în partea de nord-est a judeţului Mureş, la poalele Carpaţilor Orientali, în Bazinul hidrografic al Mureşului Superior. Prima atestare documentară datează din secolul al XIV-lea, numele comunei venind de la cuvântul slav „Ded” (sec. IX). Denumirea de astăzi, Deda, este atestată din 1824 în Arhivele Statului de la Cluj. Societatea Culturală „Cununa Călimanilor” a fost înfiinţată în 2004, ea fiind cea care a fondat Ansamblul folcloric „Cununa Călimanilor”, cu sediul în Deda, judeţul Mureş, pentru ca apoi să devină Ansamblul Profesionist, cu sediul la Topliţa – Harghita. Ansamblul din Deda este instruit de acelaşi coregraf care îi instruieşte şi pe profesionişti, maestrul Vasile Gabor. Cel din Deda are două secţiuni, una de dansuri folclorice tradiţionale româneşti (inclusiv obiceiuri populare) din zona Văii Superioare a râului Mureş şi alte regiuni din Transilvania, şi o formaţie de muzică populară cu solişti vocali. Dansatorii sunt tineri şi interpretează dansuri din aproape toate zonele folclorice ale ţării.

Văzând la faţa locului ambele formaţii, am fost surprins de sudura dintre ele. Aici nu pot să nu-l amintesc pe prietenul meu Viorel Ciubîcă, coordonatorul a tot ce s-a desfăşurat pe scena din Herculane, cel care îmi spunea că a descoperit în Caraş-Severin încă un prieten de suflet, pe directorul Gheorghe Ţunea, directorul CJPCPCT Caraş-Severin, căruia îi mulţumeşte încă o dată pentru invitaţia făcută şi pentru oportunitatea oferită celor două formaţii de a cunoaşte frumoasele meleaguri din Banatul Montan şi Timişean, amândoi exprimându-şi speranţa unei viitoare colaborări care să se întindă pe cât mai mulţi ani.

Ştefan ISAC