Get Adobe Flash player

La Caransebeş, scheletele strigă să se facă dreptate!

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Parchetul Militar Timișoara desfășoară, începând din 15 octombrie, cea a doua campanie de investigații arheologice în Caransebeș. Acțiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea Căminului de garnizoană din oraș, unde în luna iunie au fost descoperite patru schelete umane care se bănuieşte că ar fi ale unor opozanți anticomuniști ce au fost omorâți în anchetele fostei Securități sau au fost executați prin împușcare în urma unor sentințe judecătorești. Chiar în 16 octombrie, echipa care desfăşoară cercetări a descoperit încă trei schelete umane în aceeaşi zonă şi nu exclude posibilitatea de a găsi şi altele.
În luna iunie, informam cititorii că arheologul Gheorghe Petrov, cel care a coordonat cercetările, a declarat că, printr-o sesizare făcută la Institutul bucureştean în 2017 de către Richard Petrovschi, fost arheolog la muzeul caransebeşean şi care a emigrat în Germania în anii ’80, acesta înștiința că în cursul anului 1977 a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor 50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor efectuate pentru fundația unuia dintre cele două blocuri cu destinația de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.
Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliția orașului, Mircea Ionescu, care a murit cu mulţi ani în urmă, într-un accident, pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncții erau înhumați fără sicriu și în poziții atipice, la unii fiind descoperit și un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare, cum ar fi nasturi cu inscripţia RPR. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofițerul de miliție i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat. Nu se cunoaște ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se știe că forța de muncă folosită pe șantier era alcătuită din militari în termen.
În cursul anului 2017, Richard Petrovschi, obsedat de întâmplare, s-a decis să facă public evenimentul, înaintând o sesizare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe baza căreia instituţia bucureşteană a sesizat Parchetul Militar Teritorial Timişoara. Cele două instituţii, în colaborare, au deschis un dosar penal, astfel de crime fiind considerate crime împotriva umanităţii, ele fiind de competenţa exclusivă a Parchetelor militare, iar verificarea în teren a fost făcută în vara acestui an de echipa venită de la Bucureşti.
Clădirea care adăpostește Cercul Militar din Caransebeş a fost construită în anul 1885, cu destinația de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei. După informațiile de care dispune Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, imobilul a servit timp de câțiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe Str. Horia, s-a aflat până prin anul 1959 și sediul Securității din Caransebeș, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află și fosta clădire a Penitenciarului, astăzi având destinație de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spațiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton.
Prin sediul Securității și prin Penitenciarul din Caransebeș au trecut foarte mulți partizani anticomuniști și sprijinitori ai acestora din grupurile de rezistență bănățene, care au fost capturați, reținuți și torturați aici, unii fiind dispăruți fără urmă până în ziua de astăzi. În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuții prin împușcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentințe judecătorești. Conform unor mărturii, unele execuții au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuțiile petrecute în acest spațiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împușcați partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica și Iancu Baderca, pentru apartenență la organizația condusă de colonelul Ion Uță.
„Prima intervenție arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfășurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. În secțiunea executată în partea răsăriteană a blocului, s-au descoperit două schelete umane dispuse pe direcția est-vest, unul având membrele inferioare orientate spre răsărit, iar celălalt spre apus. Cele două schelete, înhumate la o adâncime apropiată, au fost deranjate parțial de o groapă contemporană în care se aflau resturi de materiale de construcție folosite la ridicarea blocului. Deoarece stratigrafia a fost compromisă în mare măsură, nu s-a putut stabili cu precizie dacă este vorba de o groapă comună de înhumare sau de două gropi individuale, suprapuse parțial. Cei doi defuncți au fost îngropați fără sicriu și nu au avut obiecte de inventar funerar sau resturi de vestimentație. În pământul purtat în groapă au mai fost găsite fragmente scheletice deranjate provenite de la alți doi defuncți, despre care deocamdată nu se poate spune că ar fi fost într-o relație directă cu cele două schelete descoperite in situ. În actualul stadiu al cercetării nu avem încă indicii certe, care să arate că osemintele descoperite aparțin unor oameni executați prin împușcare sau uciși prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile și unele documente din fondul arhivistic al fostei Securități ne fac să credem că lucrurile ar fi așa. Toate osemintele au fost recuperate și preluate de Medicina legală, fiind introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate”, se arată într-un comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
În continuare, suntem informaţi că IICCMER a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timișoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penală. Cazul prezintă o importanță deosebită și are multiple implicații, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se știe că au fost arestate și aduse pentru anchetă la Caransebeș. Investigațiile arheologice vor continua probabil și în perioada următoare, până la epuizarea tuturor suprafețelor libere din curtea Cercului Militar în care se mai poate interveni astăzi prin săpături. Nu este însă exclus ca cercetările să fie extinse și în anumite spații din curtea fostului Penitenciar, unde, de asemenea, se presupune că au fost îngropați opozanți anticomuniști, uciși în anumite împrejurări și prin diferite metode.
Cercetările sunt efectuate de o echipă de arheologi de la IICCMER și Muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia și Turda, alcătuită din Paul Scrobotă, Horațiu Groza, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea și Gheorghe Petrov. Acțiunea este susținută de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română.
Sonia BERGER
Foto: IICCMER

One Response to La Caransebeş, scheletele strigă să se facă dreptate!

Traducere